UPDATE 23:10 - Ucraina va începe să exporte arme din 2026, odată cu creșterea producției
Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va începe să exporte arme începând de anul viitor, pentru a finanța apărarea țării sale împotriva Rusiei.
”Datorită acestui export controlat, vom crește producția de drone pentru front”, a declarat Zelenski în mesajul său video de vineri seara, potrivit DPA.
Cu toate acestea, liderul de la KIev a menționat că livrările de arme către front și reaprovizionarea arsenalelor proprii ale țării vor rămâne prioritatea principală. În următoarele două săptămâni va fi elaborat un concept de export.
Exporturile și cooperarea cu Statele Unite vor fi prioritatea principală, urmate de partenerii europeni și alte țări interesate de armele ucrainene care au sprijinit Kievul.
UPDATE 21:30 - Zelenski afirmă că acțiunile de contraofensivă ucrainene continuă pe frontul de la Donețk
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că forțele ucrainene continuă acțiunile de contraofensivă pe frontul de la Donețk.
„Au existat rapoarte din partea armatei și a comandantului suprem. Continuăm acțiunile de contraofensivă pe frontul de la Donețk. Zona Pokrovsk, zona Dobropillia – aceasta a fost una dintre cele mai importante direcții pentru ruși în ofensiva lor, iar ei nu au reușit să lanseze o ofensivă pe scară largă acolo”, a spus Zelenski în discursul său de vineri seara, potrivit Ukrainska Pravda.
UPDATE 20:00 - Liderii europeni se reunesc pe 1 octombrie pentru a avansa în planul de reînarmare a UE și a consolida ajutorul pentru Ucraina
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, se va întâlni cu liderii europeni pe 1 octombrie la Copenhaga pentru a aprofunda apărarea comună europeană, pentru a avansa în planul de reînarmare a Europei la orizontul anului 2030 și pentru a consolida ajutorul oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, relatează vineri agenția EFE.
”Recentele încălcări de către Rusia ale spațiului aerian în Polonia și România ne reamintesc dur că trebuie să accelerăm și să ne aprofundăm eforturile”, a indicat Antonio Costa în scrisoarea de invitație adresată liderilor statelor membre ale UE.
”Direcția este clară (...), construim o Europă capabilă să răspundă eficient, autonom și comun amenințărilor prezente și viitoare. Ambiția pe care ne-am fixat-o, de a consolida decisiv pregătirea comună de apărare a Europei până în 2030, întruchipează acest angajament”, mai afirmă președintele Consiliului European.
Noua strategie de reînarmare a UE, prezentată de Comisia Europeană în martie, își propune ca statele membre să-și crească exponențial cheltuielile militare. Mai exact, planul prevede mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.
Executivul comunitar a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor apărării.
Va fi astfel creat un ”spațiu fiscal” prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuși, aceste fonduri se vor reflecta în creșterea datoriilor publice și în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.
Diferența de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi acordate statelor membre pentru investiții în sectorul apărării, în cadrul inițiativei SAFE (Security Action for Europe).
UPDATE 18:38 - Rusia a încălcat spațiul aerian NATO, în Estonia, cu avioane militare
Avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian al NATO, în Estonia, vineri, au declarat oficialii estonieni. Incursiunea ilegală a aparatelor de luptă rusești marchează o nouă provocare în apropierea flancului estic al NATO. Incursiunea rusă a avut loc deasupra Golfului Finlandei.
UPDATE 16:20 - Uniunea Europeană anunţă al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei
La două luni după cel de-al 18-lea "pachet”, Uniunea Europeană continuă să exercite presiuni asupra Rusiei. Comisia Europeană a propus, vineri, ţărilor UE să adopte un al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, vizând în special hidrocarburile ruseşti, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, Paula Pinho, potrivit AFP.
„Putem confirma că a fost adoptat de către Comisie un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, al 19-lea pachet”, a declarat ea în faţa jurnaliştilor, precizând că preşedinta Ursula Von der Leyen va face o declaraţie în acest sens. După o întrevedere cu Donald Trump, preşedinta Comisiei Europene a promis marţi „măsuri suplimentare” împotriva Rusiei, vizând în special sectorul energetic.
Donald Trump s-a declarat dispus să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar cu condiţia ca europenii să înceteze să mai cumpere hidrocarburi ruseşti, ale căror vânzări reprezintă una dintre principalele surse de finanţare a maşinii de război ruseşti împotriva Ucrainei. Ca răspuns, Ursula von der Leyen a indicat că doreşte să „accelereze” renunţarea Europei la hidrocarburile ruseşti, într-un „efort comun” cu Statele Unite.
UPDATE 15:40 - Rusia a recrutat 20.000 de mercenari cubanezi pentru a lupta în Ucraina
Rusia a recrutat cel puțin 20.000 de cetățeni cubanezi pentru a lupta ca mercenari în Ucraina, au declarat oficiali ai serviciilor secrete ucrainene miercuri Congresului american, relatează Business Insider.
Andri Iusov, reprezentant al agenției de informații militare ucrainene (HUR), a declarat în fața Camerei Reprezentanților, într-un briefing pe tema securității naționale, că Cuba se află „în topul” țărilor din care Rusia își procură mercenari pentru a lupta în războul său împotriva Ucrainei.
UPDATE 14.25 - Șeful MI6, despre „beneficiile” războiului din Ucraina: „Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca”
Nu există „absolut nicio dovadă” că președintele rus Vladimir Putin dorește să negocieze pacea în Ucraina, a declarat vineri șeful serviciului britanic de informații externe. Richard Moore, șeful MI6, a declarat că Putin „ne duce de nas”.
„El încearcă să-și impună voința imperială prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Dar nu poate reuși”, a spus Moore.
„Sincer vorbind, Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca. Credea că va obține o victorie ușoară. Dar el – și mulți alții – au subestimat ucrainenii”, a mai spus șeful MI6.
UPDATE 10:40 - Un atac ucrainean cu drone a lovit uriașul radiotelescop RT-70, folosit în trecut pentru a transmite mesaje către civilizații extraterestre
Forțele de apărare ucrainene au distrus un radiotelescop uriaș din Crimeea, un puternic emițător planetar folosit cândva pentru sprijinirea misiunilor în spațiul îndepărtat și pentru a transmite mesaje civilizațiilor extraterestre, relatează Gizmodo.
Ucraina a distrus Yevpatoria RT-70 într-un atac cu drone pentru a împiedica Rusia să îl utilizeze în scopuri de comunicații militare, potrivit Space.com.
Forțele de apărare ruse ar fi efectuat recent modernizări ale radiotelescopului pentru a sprijini atacurile asupra teritoriului ucrainean, însă antena parabolică de 70 de metri a fost construită de Uniunea Sovietică pentru a studia planetele Venus și Marte și pentru a comunica cu sondele spațiale aflate în spațiul îndepărtat.
Forțele armate ucrainene au publicat la sfârșitul lunii august o înregistrare video cu momentul atacului, însă aceasta a atras abia acum atenția site-urilor specializate în tehnologie, care amintesc de istoria fascinantă a radiotelescopului.
UPDATE - Cum se pregătesc Ucraina și aliații pentru confruntările subterane cu Rusia
După aproape patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Federația Rusă a încercat de cel puțin trei ori să pătrundă în pozițiile ucrainene prin rețele subterane – fie prin conducte industriale, fie prin tuneluri de canalizare.
În fața acestei noi dimensiuni a războiului, forțele armate ucrainene au răspuns prompt, blocând accesul inamic și adaptându-și strategiile de apărare. Modelul nu este nou. Lumea a cunoscut deja, în diverse epoci și teatre de război, forme primitive sau sofisticate de confruntare subterană – de la minarea pozițiilor inamice în Primul Război Mondial, până la labirinturile din Gaza, folosite de Hamas în confruntările cu armata israeliană.
Rusia și Ucraina au intrat în război cu metode și tehnică de inspirație sovietică: blindate, aviație, artilerie. Însă peisajul s-a schimbat rapid, odată cu apariția masivă a dronelor. Acestea au creat adevărate „zone de moarte” pe o distanță de 40 de kilometri de-a lungul liniei frontului, limitând deplasările la suprafață, scrie adevarul.ro. În acest context, trupele ruse au început să exploreze o nouă direcție: spațiul subteran.
Au fost documentate cel puțin trei cazuri concrete în care forțele ruse au încercat să pătrundă prin conducte industriale în spatele liniilor ucrainene. Unul dintre cele mai cunoscute episoade s-a petrecut la Avdiivka, în ianuarie 2024, unde soldații ruși au traversat o conductă industrială, reușind să pătrundă în sudul orașului. Acțiunea a provocat reconfigurări ale pozițiilor de apărare, necesitând intervenția Brigăzii 3 de asalt pentru a restabili controlul.
Un alt incident a avut loc în martie 2025 în regiunea rusă Kursk, în zona orașului Suja. Trupele ucrainene au dejucat o tentativă de infiltrare prin conducte, în urma unei operațiuni speciale susținute de focuri de artilerie și rachete. Cei câțiva soldați ruși care au supraviețuit au fost ulterior internați cu simptome grave, provocate de condițiile din interiorul conductelor industriale.
Cel mai complex episod s-a produs în apropiere de Kupiansk, unde forțele ruse au încercat să folosească un traseu subteran de aproximativ 13 kilometri, parte pe trotinete electrice, parte cu cărucioare improvizate. Potrivit Statului Major ucrainean, 70 de militari au ajuns la suprafață, însă majoritatea au fost eliminați de focul concentrat al apărătorilor ucraineni.
Cum se poate lupta eficient sub pământ
Expertul militar israelian Igal Levin a explicat într-un interviu pentru NV că există deja concepte de luptă subterană, discutate în comunitățile militare. Două dintre acestea sunt considerate fezabile:
- blocarea tunelurilor – prin betonare, bariere metalice sau sârmă ghimpată.
- utilizarea dronelor specializate – capabile să se deplaseze sau chiar să foreze prin sol. Unele pot opera autonom în medii fără semnal GPS sau comunicații stabile.
De altfel, industria de apărare internațională a început să dezvolte drone pentru medii subterane. Israelul a prezentat modelul Rooster, un hibrid care poate zbura sau rula în spații înguste. El este echipat cu senzori și un sistem de inteligență artificială capabil să detecteze ținte și să funcționeze fără comandă directă. Alte modele, precum ASIO X din Elveția, Toda din Japonia sau Elios din SUA, au fost utilizate deja în mine sau în zone cu vizibilitate redusă.
Există inclusiv proiecte experimentale de drone capabile să foreze – cum este cazul EMBUR, un robot inspirat de crustacee, dezvoltat la Universitatea din California, sau prototipuri dezvoltate în Israel pentru armata locală.
