Constantin Rudnițchi: Primul pas al lui Ludovic Orban către adevărul despre pensii

Monday, 20 January 2020, 07:03 Sursă: Realitatea.NET

Autor: Realitatea.NET

Adică, Ludovic Orban a afirmat referitor la creșterea pensiilor de la 1 septembrie a.c., că „banii sunt prevăzuți, dar totul depinde de cum evoluează economia”. Deocamdată, este destul de vag, dar „gheața a fost spartă”. Pentru prima dată de la preluarea guvernării, un oficial de rang înalt, chiar prim-ministrul, admite că este posibil ca anul acesta creșterea pensiilor să nu aibă loc cu nivelul prevăzut în lege.

Din acest punct, variantele sunt multiple. Adică, se poate trece la creștere graduală a pensiilor sau chiar la o amânare a aplicării legii pentru anul viitor.

Era un enunț așteptat de specialiști. Economiștii știu că performanțele economiei și ale bugetului nu permit României să crească pensiile cu 40%.   

Argumentele, în acest sens, sunt nenumărate. Iată doar câteva dintre ele. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spunea că nu vede cum s-ar putea ca la o creștere economică cu 4%, anul acesta, să crească pensiile cu 40%. Și nu este vorba doar despre pensii, nimic din zona cheltuielilor bugetare nu ar putea să crească cu 40%.

La fel, anul trecut, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, afirma că „40% este o cifră care nu există în Europa”. Ce vrea să spună Lazea? Că nimic nu crește în statele Uniunii Europene cu 40%, deci România ar fi o ciudățenie a Europei.

Iar rezultatele s-ar vedea în buget. Astfel, doar pe seama creșterii pensiilor, deficitul bugetar urcă anul acesta la 4,5% din PIB, iar anul viitor la 5,7% din PIB. Aceste cifre nu iau în calcul și procesul de recalculare a pensiilor, al cărui impact este estimat la încă un procent în minus din PIB.

Este evident că acest nivel al defcitului bugetar este practic inimaginabil în Uniunea Europeană în condițiile în care nu există o criză, o recesiune, ci o creștere economică susținută, care durează deja de ani de zile.

De fapt, beneficiile creșterii au fost transmise într-o proporție covârșitoare către pensii și salarii bugetare și extrem de puțin spre investițiile publice.   

Consiliul fiscal a atras de mai multe ori atenția, în opiniile publicate, asupra impactului pe care îl are aplicarea legii pensiilor, în forma actuală, asupra bugetului.

De exemplu, anul viitor, cheltuielile cu asistența socială vor ajunge la aproximativ 150 miliarde lei, ceea ce înseamnă o dublare a acestora față de anul 2015, atunci când suma era de 75 miliarde lei. O dublare în șase ani înseamnă un salt foarte greu de susținut în condițiile în care veniturile bugetare vor crește cu numai aproximativ 60%.

România este sub presiune demografică. Datele statistice arată clar că în următoarele decenii, populația va scădea, iar piramida vârstelor se inversează, în sensul că populația îmbătrânește, iar raportul dintre tineri și vârstnici înclină spre pensionari.

Sunt evoluții care demonstrează cât de complicată este decizia de creștere a punctului de pensie cu 40% (chiar dincolo de prevederile legii) și care vor fi efectele în viitor asupra bugetului.

De aceea, îndoielile lui Orban sunt de bun augur. Înseamnă că, dincolo de argumentele politice evidente, premierul privește și spre rațiunile economice.

 

 


Citeste totul despre:


Adaugă părerea ta
Alte articole din: Editoriale