Potrivit autorităților, sute de firme-paravan ar fi fraudat statul român prin metode sofisticate de evitare a taxelor, unele utilizate încă din 2014, odată cu debutul activităților de ride-sharing în România.
Mecanismul fraudei - angajări „fantomă”
Inspectorii ANAF au descoperit că numeroase firme care operează pe platformele de transport alternativ utilizează flote de autoturisme închiriate prin contracte de comodat, în loc să le dețină legal, conform jurnalul.ro.
Mașinile sunt împrumutate de la alte companii, iar șoferii activează în numele acestor entități juridice care, de fapt, nu plătesc impozite, contribuții sociale și alte taxe datorate statului.
În momentul controalelor, multe dintre aceste firme nu dețin active care pot fi executate silit — nici măcar autoturismele folosite în activitate — ceea ce face recuperarea prejudiciilor extrem de dificilă.
Prejudiciu uriaș: peste 100 de milioane de euro anual
Potrivit estimărilor Fiscului, paguba provocată statului prin acest tip de fraudă depășește 52 de milioane de euro, doar pentru firmele deja verificate. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) afirmă însă că pierderile reale ar fi cel puțin duble — în jur de 100 de milioane de euro pe an — și că sistemul de evaziune funcționează de mai bine de un deceniu.
Transportatorii tradiționali susțin că au semnalat aceste nereguli încă din 2014, fără ca autoritățile să intervină până recent. În 2019, statul a reglementat transportul alternativ printr-o lege specială, însă practicile ilegale ar fi continuat și după intrarea în vigoare a noilor norme.
Posibile complicități instituționale
Surse din anchetă indică suspiciuni privind o colaborare tacită între unele firme de ride-sharing și angajați ai Registrului Auto Român (RAR). Aceștia ar fi putut facilita menținerea în activitate a vehiculelor folosite ilegal, prin lipsa verificărilor și a schimbului de date cu ANAF. RAR controlează stațiile ITP care verifică autoturismele utilizate în transportul alternativ o dată la șase luni, iar refuzul avizării mașinilor evazioniste ar fi putut preveni o parte din fraudă.
Anchete penale și dosare la DNA
După primele verificări fiscale, mai multe dosare penale au ajuns pe masa procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Din 2024 până în prezent, au fost trimiși în judecată administratori ai unor firme de ride-sharing, acuzați de evaziune fiscală, spălare de bani și dare de mită.
Prejudiciile estimate în aceste dosare depășesc 70 de milioane de lei, iar anchetele vizează o perioadă extinsă, între mai 2022 și începutul anului 2025. Procurorii au descris în rechizitorii o rețea de companii care declarau șoferii drept „parteneri independenți”, deși, în realitate, aceștia erau angajați fără contracte legale.
„Albirea” banilor prin investiții și bunuri de lux
Anchetele DNA arată că banii obținuți ilegal erau retrași în numerar de patronii firmelor și ulterior „albiți” prin achiziții personale sau investiții aparent legitime. Într-un caz concret, administratorul unei companii ar fi scos din conturi peste 13 milioane de lei, folosiți pentru cumpărarea de imobile, deschiderea unui restaurant și a unui service auto. Alte sume au fost direcționate către achiziții și revânzări de autoturisme, inclusiv modele de lux, ori prin creditarea altor societăți controlate de aceleași persoane.
Concurență neloială și lipsa de reacție a instituțiilor
Firmele care operează legal acuză concurența neloială generată de aceste practici. Neplata taxelor permite companiilor evazioniste să ofere tarife mai mici și să atragă șoferi prin venituri nete mai mari, în lipsa contribuțiilor obligatorii.
Deși COTAR a transmis în repetate rânduri sesizări către Guvern, Parlament și Consiliul Concurenței, reacția autorităților a fost lentă. Până în 2022, nicio investigație majoră nu a fost declanșată, iar abia după descoperirea primelor fraude majore ANAF și DNA au început acțiunile coordonate.
Situația actuală
În prezent, sute de firme sunt în vizorul Direcției Generale Antifraudă, iar controalele continuă în toate marile orașe ale țării. Autoritățile spun că prioritatea este recuperarea prejudiciilor și blocarea mecanismelor de evaziune fiscală.
COTAR salută acțiunile recente, dar avertizează că cele mai mari companii de pe piața de ride-sharing nu au fost încă verificate în profunzime.
„Este un pas important, dar încă insuficient. Evaziunea fiscală din acest domeniu este uriașă și afectează întreaga economie”, transmit reprezentanții confederației.
Pe scurt:
Peste 100 de milioane de euro prejudiciu anual estimat;
Sute de firme-paravan în vizorul ANAF;
Zeci de dosare instrumentate de DNA;
Posibile complicități la nivel instituțional;
Firmele legale cer măsuri ferme pentru a opri concurența neloială și frauda fiscală sistemică.
