Rusia recrutează tot mai multe femei pentru războiul din Ucraina: de la medici, la operatori de drone și chiar pentru trupe de asalt

Rusia își extinde recrutarea femeilor pentru războiul din Ucraina

Rusia a început să recruteze tot mai multe femei pentru războiul împotriva Ucrainei, în condițiile în care apar indicii că numărul bărbaților disponibili pentru recrutare este în scădere, potrivit unei investigații realizate de publicația Vot Tak, cu sediul în Polonia.

Investigația arată că femeile nu mai sunt căutate doar pentru activități medicale sau pentru alte poziții de sprijin din cadrul armatei ruse. Rolurile pentru care sunt recrutate s-au extins, iar unele ajung să opereze drone, să folosească puști de lunetist, mitraliere sau să participe la operațiuni de asalt.

Vot Tak a identificat cel puțin 50 de femei care au servit în război și au fost ucise. Potrivit publicației, citată de Moscow Times, numărul deceselor în rândul femeilor militar a crescut pe măsură ce războiul a continuat.

Publicația a identificat fiecare dintre cele 50 de femei și a analizat modalitățile prin care Rusia încearcă să le recruteze, motivele pentru care acestea aleg să se înroleze și schimbarea atribuțiilor lor în cadrul forțelor ruse.

De la poziții medicale la misiuni de luptă

În mod tradițional, femeile din armata rusă au ocupat în principal poziții civile sau funcții de sprijin. La începutul anului 2022, aproximativ 310.000 de femei lucrau în cadrul forțelor armate, însă numai aproximativ 40.000 dintre acestea erau membre ale personalului militar.

În martie 2023, aproximativ 1.100 de femei erau desfășurate în Ucraina, potrivit singurei cifre oficiale făcute publice în timpul războiului, prezentată atunci de ministrul Apărării, Serghei Șoigu.

Datele analizate de Vot Tak indică însă o schimbare a tipurilor de roluri oferite femeilor. Acestea sunt recrutate în prezent pentru activități precum operarea dronelor, misiuni de lunetist, utilizarea mitralierelor și participarea la operațiuni de asalt.

În primele etape ale războiului, Rusia încercase în special să atragă femei pentru posturi de medici și bucătari. Începând din 2023, formațiunile de voluntari au început să publice anunțuri pentru femei care să lucreze ca lunetiste, operatoare de drone, specialiste în război electronic și militare implicate în operațiuni de asalt.

Povestea unei operatoare de drone care a ajuns pe front

Printre femeile intervievate de Vot Tak se află Yelizaveta Tsybina, în vârstă de 24 de ani, o operatoare de drone care folosește indicativul „Bayana”.

Tsybina a semnat în această vară al patrulea contract de voluntariat și se află în prezent într-o cazarmă din regiunea Kursk, în sud-vestul Rusiei.

Experiența sa arată diferența dintre promisiunile prezentate în timpul recrutării și realitatea cu care se confruntă militarii după înrolare.

„Ei prezintă totul frumos și patriotic”, a declarat Tsybina pentru Vot Tak. „Dar când ajungi acolo, situația, modul în care ești tratat și munca în sine sunt complet diferite.”

Tânăra a povestit că, după invazia Rusiei în Ucraina, nu și-a dorit inițial să se înroleze. Mai mulți dintre prietenii săi au ales însă să facă acest pas, iar iubitul ei a semnat un contract în iunie 2024.

Un birou de recrutare militară a respins-o pe Tsybina deoarece nu avea pregătire medicală. În luna august a aceluiași an, iubitul ei a fost ucis.

Ulterior, femeia s-a pregătit pentru a deveni operatoare de drone și s-a alăturat brigăzii de asalt voluntare Sfântul Gheorghe, formată în mare parte din foști mercenari Wagner și ruși care luptaseră în estul Ucrainei începând din 2014.

La doar o săptămână după ce a semnat un contract pe șase luni, Tsybina a fost trimisă în prima sa misiune de luptă.

„Nu credeam că voi supraviețui primului meu contract”, a spus ea.

Misiuni în Donețk și întoarcerea pe front

La sfârșitul anului 2024, Tsybina a fost desfășurată în apropiere de Soledar, în regiunea Donețk din Ucraina. Acolo a folosit drone pentru misiuni de recunoaștere și ulterior a contribuit la dirijarea focului de artilerie.

Unitatea sa a fost trimisă apoi la Ceasiv Iar. Tsybina a povestit că, după ce a observat militari ucraineni intrând într-un adăpost, a lansat muniții asupra acestuia cu ajutorul unei drone.

În mai 2025, femeia s-a întors în regiunea sa natală, Krasnoiarsk, având o rană ușoară și o comoție cerebrală.

Patru luni mai târziu, Tsybina s-a întors în armată.

„Te atrage. Din păcate, nu mai pot ieși din asta”, a declarat ea. „Când mă întorc la viața civilă, totul pare greșit — mediul, rutina, oamenii, relațiile. Simt că nu sunt acolo unde îmi este locul.”

Ulterior, Tsybina a semnat încă trei contracte pe perioadă determinată cu formațiuni de voluntari. Ea a explicat că a evitat să semneze un contract cu Ministerul Apărării deoarece astfel de contracte sunt practic imposibil de reziliat cât timp războiul continuă.

„Dacă aș avea de ales, aș alege să nu pornesc pe acest drum”, a spus ea. „Mi-e teamă să spun asta deschis, dar dezamăgirea față de Forțele Armate Ruse este opinia majorității soldaților ruși.”

Campaniile de recrutare sunt uneori foarte scurte

Femeile pot semna contracte militare în orice regiune a Rusiei și primesc aceleași bonusuri, salarii și beneficii precum bărbații, potrivit Vot Tak.

Anunțurile de recrutare se adresează, în general, cetățenelor ruse cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, care au cel puțin studii secundare și nu au antecedente penale. Criteriile diferă însă în funcție de campania de recrutare.

La fel ca în cazul contractelor semnate de bărbați, acordurile încheiate de femei cu Ministerul Apărării sunt prelungite automat până la încheierea războiului.

Începând de la sfârșitul anului 2025, studentele au devenit o categorie vizată de recrutare în universități din cel puțin cinci orașe, precum și în regiunea Ulyanovsk.

Vot Tak a descoperit și cazul unui colegiu din Krasnoiarsk unde a fost organizată o întâlnire de recrutare cu ușile închise, la care au participat exclusiv femei.

Unele dintre aceste campanii nu durează însă foarte mult. O acțiune de recrutare organizată în regiunea Tomsk s-a desfășurat timp de numai 10 zile.

Un canal de Telegram a reluat recrutarea în martie 2026 și și-a extins în iunie oferta pentru poziții de operatoare de drone, comunicații, logistică și aprovizionare. La două săptămâni după ce Vot Tak a contactat canalul, un recrutor a anunțat că înscrierile s-au încheiat din cauza unui „aflux extrem de mare” de candidate.

Promisiuni care nu corespund realității

Potrivit investigației Vot Tak, recrutorii au făcut și promisiuni înșelătoare femeilor interesate să se înroleze.

Unele candidate au fost informate că își vor putea încheia contractele după un an. Altora li s-ar fi spus că nu vor fi transferate în unități de asalt și că nu vor fi trimise pe front.

În realitate, contractele încheiate cu Ministerul Apărării sunt prelungite pe perioadă nedeterminată, iar femeile au ajuns să ocupe inclusiv poziții în apropierea liniei frontului și în unități de asalt.

Schimbarea atribuțiilor poate fi observată și prin comparația dintre primele etape ale războiului și anii următori. Dacă inițial recrutarea femeilor era orientată către posturi de medici și bucătari, începând din 2023 au apărut oferte pentru lunetiste, operatoare de drone, specialiste în război electronic și militare pentru unități de asalt.

Și femeile condamnate au fost recrutate

Ministerul rus al Apărării ar fi recrutat și femei aflate în închisori, oferindu-le posibilitatea de a li se șterge condamnările în schimbul serviciului militar.

Vot Tak a relatat că peste 80 de femei ar fi părăsit închisorile din Siberia la sfârșitul anului 2024 pentru a lucra ca medici.

Practica pare să fi fost însă abandonată ulterior, potrivit investigației publicației.

Numărul femeilor ucise a crescut de la un an la altul

Vot Tak a identificat 50 de femei din cadrul forțelor ruse care au fost ucise începând din februarie 2022.

Analiza publicației indică o creștere a numărului anual de decese. Dacă în 2022 au fost identificate cinci femei ucise, cifra a ajuns la 15 în 2025. În numai prima jumătate a anului 2026, jurnaliștii au identificat alte 12 femei ucise.

Majoritatea victimelor aveau între 31 și 49 de ani. Cea mai în vârstă dintre femeile identificate de publicație a fost Irina Anisimova, din regiunea Saratov. Avea 57 de ani când moartea sa a fost anunțată în octombrie 2024.

La polul opus se află Yana Koshkina, care avea 23 de ani. Ea s-a oferit voluntar în 2023 și a fost ucisă într-un atac cu dronă în apropiere de Bahmut, în timp ce conducea o echipă pentru evacuarea răniților.

Printre primele femei ucise s-a numărat Valentina Galatova, în vârstă de 27 de ani, care a murit în timpul unei misiuni de luptă la Mariupol, pe 14 aprilie 2022.

Valentina Galatova a ajuns să participe la asalturi

Galatova călătorise pentru prima dată în estul Ucrainei ocupat de Rusia în 2014, când a mers acolo cu ajutoare umanitare. Ulterior, s-a stabilit în Donețk alături de un comandant al unei formațiuni susținute de Rusia. După ce acesta a fost ucis în 2020, Galatova s-a alăturat regimentului său.

În acte, femeia era încadrată ca paramedic. Mama sa a declarat însă pentru Vot Tak că fiica ei lucra ca ofițer politic și terapeut. După declanșarea invaziei la scară largă, Galatova a participat la operațiuni de asalt. Ea a murit în urma unui atac cu mortiere în Mariupol.

Femei implicate și în abuzuri asupra prizonierilor

Investigația menționează și cazuri în care femeile din cadrul formațiunilor ruse au fost implicate în presupuse abuzuri.

Anterior, publicația relatase că o comandantă a unui pluton de asalt, care folosea indicativul „Vrăjitoarea”, ar fi ordonat subordonaților să împuște cinci prizonieri de război ucraineni în mai 2024.

Într-un alt caz, o lunetistă care folosea indicativul „Ripley” a declarat unui corespondent favorabil Kremlinului că ar fi dispusă să împuște luptători străini care încearcă să se predea.

Unele femei se înrolează la 18 ani, altele încearcă să plece

Potrivit investigației, există femei care se înrolează imediat după ce împlinesc 18 ani. În același timp, alte femei încearcă ulterior să părăsească armata după ce se confruntă cu salarii neplătite, violență din partea comandanților sau contracte care nu pot fi încheiate.

Unul dintre cazurile prezentate este cel al Sofyei, al cărei nume a fost schimbat la cererea sa. Femeia a semnat un contract cu Ministerul Apărării la vârsta de 19 ani, după ce a absolvit un colegiu medical în 2023. Acum are 22 de ani, pregătește militari pentru acordarea primului ajutor și își dorește să părăsească armata.

Sofya a declarat că recrutorii îi promiseseră un venit de aproximativ 80.000 de ruble pe lună, echivalentul a 967 de dolari, însă salariul convenit nu i-ar fi fost plătit. Ea a respins și recrutarea pentru unitățile de drone, considerând-o o altă metodă prin care tinerii sunt atrași pentru a fi trimiși în Ucraina.

„Sunt dezamăgită de armata de astăzi și vreau să plec cât mai curând posibil”, a spus ea. „Toată lumea așteaptă să se termine războiul pentru a putea pleca — atât tinerii, cât și oamenii în vârstă.”

„La 22 de ani, nu am nicio dorință să mor din cauza războaielor politicienilor.”