Documentul, publicat joi, solicită crearea unui mecanism național de monitorizare a incidentelor din școli, colectarea de date detaliate privind motivele agresiunilor și recunoașterea juridică a identității de gen. Experții Consiliului Europei avertizează că lipsa acestor măsuri afectează grav copiii, minoritățile și persoanele LGBT, expuse în continuare discriminării și excluderii.
Ce solicită raportul ECRI României
Comisia recomandă României să introducă un sistem unitar de raportare a incidentelor rasiste și anti-LGBT, cu date defalcate pe gen și motive ale hărțuirii. Totodată, ECRI cere autorităților să elaboreze, în următorii doi ani, un cadru legislativ clar pentru recunoașterea juridică a genului. Documentul propune și stabilirea unor orientări precise pentru acordarea de asistență medicală afirmativă de gen, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Evaluarea progreselor României în domeniul nediscriminării
Raportul analizează evoluțiile legislative și instituționale ale României privind prevenirea și combaterea discursului instigator la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării grupurilor vulnerabile — inclusiv romi, persoane LGBT, migranți și persoane cu antecedente migratorii. ECRI evaluează situația din țară până la jumătatea lunii martie a acestui an și va reveni cu o analiză privind implementarea recomandărilor în următorii doi ani.
Ce s-a schimbat din 2019 până acum
De la ultimul raport din 2019, România a făcut progrese în mai multe domenii. Funcțiile și atribuțiile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sunt în general conforme cu standardele europene, însă instituția continuă să se confrunte cu un deficit de resurse umane și financiare. Totodată, au fost introduse politici pentru promovarea educației incluzive și mecanisme de gestionare a violenței școlare, inclusiv a formelor de hărțuire fizică și online.
Inițiative pentru combaterea urii și a discriminării
Raportul ECRI subliniază adoptarea unei legi penale care vizează combaterea atitudinilor anti-romi, dar și crearea unor strategii coordonate pentru limitarea discursului instigator la ură. Printre acestea se numără două programe dedicate prevenirii antisemitismului, xenofobiei și radicalizării. În același timp, autoritățile au făcut pași în direcția integrării romilor, prin inițiative care urmăresc regularizarea așezărilor informale și interzicerea segregării școlare.
Aspecte problematice și lacune legislative
În ciuda acestor progrese, ECRI semnalează probleme persistente. Bullyingul rămâne o problemă majoră în școli, iar temele referitoare la orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale lipsesc complet din programele educaționale. Documentul arată că discriminarea împotriva persoanelor LGBTI este încă răspândită, iar cuplurile de același sex nu beneficiază de nicio formă de recunoaștere legală. De asemenea, cadrul juridic actual nu definește clar procedurile pentru recunoașterea genului și nu există norme precise privind serviciile medicale destinate persoanelor transgender.
Cine este ECRI și care este rolul său
Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței este un organism specializat al Consiliului Europei, format din experți independenți. Aceștia se ocupă de monitorizarea respectării drepturilor omului în domenii sensibile precum combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului și a intoleranței. Misiunea ECRI este de a evalua politicile statelor membre și de a emite recomandări menite să asigure protecția persoanelor discriminate pe baza originii, religiei, limbii, orientării sexuale sau identității de gen.
