Specie rară de dinozaur, identificată oficial în România după un secol de la primele indicii

După mai bine de un secol de cercetări în Bazinul Hațegului, o descoperire remarcabilă confirmă faptul că fauna din perioada Cretacicului târziu era mult mai diversă decât se estimase anterior. O echipă internațională de paleontologi de la Universitatea din București și Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta a identificat o nouă specie de dinozaur erbivor, botezată Kryptohadros kallaiae, care a populat sud-estul Europei acum aproximativ 70 de milioane de ani.

Identificarea sitului: O descoperire accidentală în inima pădurii

Povestea redescoperirii acestui „dinozaur ascuns” a început în anul 2022, lângă satul Vălioara. În mod surprinzător, situl a ieșit la lumină în urma amenajării unui drum forestier, care a expus straturi de roci ce ascundeau fragmente fosile. Cercetările ulterioare, conduse de Gabor Botfalvai, au demonstrat că nu era vorba despre resturi izolate, ci despre părți ale aceluiași schelet, o raritate absolută pentru această regiune.

Cine a fost Kryptohadros kallaiae?

Noua specie face parte din grupul hadrosauroideor, cunoscuți popular sub numele de „dinozauri cu cioc de rață”. Deși în trecut majoritatea fragmentelor găsite în regiune erau atribuite automat speciei Telmatosaurus, analizele filogenetice detaliate au arătat că avem de-a face cu un grup distinct, numit Telmatosauridae.

• Rădăcini asiatice, evoluție europeană: Coordonatorul echipei din România, Zoltan Csiki-Sava, explică faptul că strămoșii acestor dinozauri au ajuns în Europa din Asia, prin valuri de migrație succesive.

• Rude apropiate: Kryptohadros era înrudit cu Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia, formând o comunitate dinamică pe insulele care alcătuiau arhipelagul european de atunci.

Importanța descoperirii pentru Geoparcul UNESCO

Identificarea unui schelet parțial, care include elemente de craniu și ale membrelor, oferă date prețioase despre modul în care aceste animale s-au adaptat la viața insulară. „Sunt descoperiri foarte rare, mai ales în cazul hadrosauroideor”, subliniază profesorul Attila Ősi, coautor al studiului publicat în Journal of Systematic Palaeontology.

Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, această confirmare științifică consolidează statutul regiunii ca unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul Cretacicului târziu. Ca parte a unei rețele globale ce reunește 229 de teritorii din 50 de țări, geoparcul oferă publicului nu doar peisaje spectaculoase, ci și o fereastră deschisă către istoria vieții pe Pământ.</p >