Sfântul Atanasie cel Mare s-a născut în anul 295, în Alexandria, din părinți creștini. La 8 iunie 328, Sfântul Atanasie cel Mare a ocupat scaunul Patriarhiei din Alexandria, deși nu avea decât treizeci de ani.
Cu trei ani mai înainte se ținuse la Niceea cel dintâi Sinod Ecumenic care osândise erezia lui Arie. Tânărul Atanasie își dovedise acolo cunoștințele teologice, credința și dragostea lui pentru Mântuitorul Iisus Hristos.
După osândirea lui Arie, unii din episcopii ce acceptaseră erezia lui, nu renunțaseră la această rătăcire. Lupta între creștinii drepcredincioși și eretici a continuat cu înverșunare. Sfântul Atanasie și-a apărat dreapta credință cu tot focul inimii sale, deși a fost învinuit de multe nedreptăți.
Sfântul Grigore de Nazianz spune despre Sfântul Atanasie că: „Era așa de smerit, încât nimeni nu putea să ducă mai departe virtutea aceasta ca el. Blând și plăcut primea pe toți. Era indulgent fără slăbiciune și tare fără asprime”.
D’Alban Butler et D. Godescard spun de asemenea:
„Sfântul Atanasie, Episcopul Alexandriei, era un om foarte distins la învățătură și sfințenie. El a suferit o persecuție atât universală, încât părea că tot pământul hotărâse pierderea sa”.
La 2 mai 373, Sfântul Atanasie a trecut la cele veșnice. Timp de 46 de ani biruise toate răutățile ereticilor. Cu cinci zile înainte de a se muta la Domnul, a hotărât ca urmașul său să fie preotul Petru, care a și fost ales patriarh sub numele de Petru al II-lea al Alexandriei (373-381).
Sfântul Chiril, Patriarhul Alexandriei – Pomenirea Sfântului Chiril se face la 9 iunie, ziua în care s-a mutat la Domnul. Este însă amintit și la 18 ianuarie pentru că acum se face prăznuirea plecării sale din Alexandria la Efes, la Sinodul al III-lea Ecumenic (în 431).
Calendar Ortodox. Rugăciunea care trebuie spusă, astăzi, 18 ianuarie
„Curăţindu-ţi sufletul şi trupul de toată întinăciunea, Sfinte Atanasie, biserică vrednică lui Dumnezeu te-ai arătat. Pentru aceasta plinirea Treimii întru tine s-a odihnit, cunoscătorule al Tainelor sfinte, preafericite. Harul Mângâietorului aflând sufletul tău curat de patimi, precum ai dorit şi-a arătat întru el lucrările lămurite şi te-a pus pe tine, părinte, Luceafăr luminos în lume.
Dreptar ierarhiei te-ai arătat ierarhilor şi viaţa ta a fost pildă lucrătoare; iar cuvântul tău, înţelepte, chip luminos al cugetării celei adânci; şi învăţătura ta munte de teologie s-a arătat.
Decât Heruvimii şi decât Serafimii mai Înaltă te-ai arătat, Născătoare de Dumnezeu; că tu Singură, ai primit în pântecele tău pe Dumnezeu Cel Neîncăput, Ceea ce eşti fără prihană. Pentru aceasta toţi credincioşii pe tine, Curată, cu cântări te fericim. Amin”.
