În contextul unui peisaj global marcat de incertitudine, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a lansat un apel ferm către statele membre pentru menținerea ritmului actual de înarmare. Mesajul său este clar: la viitorul summit de la Ankara, aliații trebuie să prezinte o traiectorie „clară și credibilă” pentru atingerea noului prag de 5% din PIB alocat apărării. Rutte a subliniat că vitalitatea legăturii transatlantice depinde direct de acest efort colectiv, într-un moment în care securitatea nu mai este un dat.
Presiunea vine și dinspre Washington, unde președintele Donald Trump și-a reiterat criticile la adresa aliaților europeni. Acesta a cerut Europei să își asume o responsabilitate sporită pentru propria siguranță, punctând că subfinanțarea cronică este inacceptabilă, în special în contextul tensiunilor crescute cu Iranul.
De la pragul de 2%, către noi ambiții strategice
Evoluția bugetelor militare arată o schimbare profundă de paradigmă:
Succesul normei de 2%: Raportul actual confirmă că, în 2024, toate statele membre au atins sau depășit pragul minim stabilit în urmă cu un deceniu.
Noua țintă pentru 2035: Liderii Alianței au convenit deja ca, până în 2035, bugetele să ajungă la 5% din PIB. Această sumă va fi divizată strategic: 3,5% pentru apărarea convențională și 1,5% pentru investiții în domenii critice, precum securitatea cibernetică și infrastructura.
Discrepanțe între aliați și dominația financiară a SUA
Deși media alocărilor la nivelul celor 32 de state membre a ajuns la 2,77% din PIB în 2025, eforturile rămân inegale. În timp ce statele din prima linie — Polonia, Lituania și Letonia — au depășit deja pragul de 3,5%, țări precum Spania, Canada și Belgia se mențin încă aproape de limita de 2%.
În ciuda creșterilor din Europa și Canada, Statele Unite rămân pilonul financiar al Alianței, susținând aproximativ 60% din totalul cheltuielilor de apărare ale NATO, o realitate care alimentează constant dezbaterile privind partajarea echitabilă a costurilor.
