UPDFATE 18:35 - Ucraina suplimentează bugetul armatei și prelungește legea marțială până în februarie 2026
Parlamentul ucrainean a aprobat marți o rectificare bugetară care crește bugetul apărării cu 7,7 miliarde de dolari, precum și prelungirea până în februarie 2026 a legii marțiale și a mobilizării generale, relatează agențiile Reuters și DPA.
UPDATE 17:10 - Polonia îl avertizează pe Putin să nu-i traverseze spaţiul aerian pentru eventualul summit cu Trump de la Budapesta
„Nu pot garanta că o instanţă poloneză independentă nu va ordona guvernului să escorteze un astfel de avion pentru a-l preda pe suspect instanţei de la Haga”, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, pentru Radio Rodzina.
Mandatul CPI obligă statele membre ale Curţii să îl aresteze pe Putin dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor.
„Prin urmare, dacă acest summit va avea loc, sperăm cu participarea victimei agresiunii, avionul va folosi o rută diferită”, a punctat șeful diplomației de la Varșovia.
UPDATE 16:05 - Ungaria prelungește cu încă șase luni starea de urgență ca urmare a războiului din Ucraina
Parlamentul ungar a aprobat marți prelungirea cu încă șase luni a stării de urgență ca urmare războiului din Ucraina, până pe 13 mai 2026, adică până după alegerile legislative programate pentru luna aprilie, relatează agenția EFE.
Aceasta permite guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban să emită decrete privind măsuri determinate de starea de urgență fără dezbatere în parlament. Guvernul de asemenea poate să suspende aplicarea unor legi, în anumite cazuri concrete.
Textul votat marți de legislativul de la Budapesta semnalează că "războiul și catastrofa umanitară continuă în Ucraina", prin urmare este necesară prelungirea stării de urgență, declarată pentru prima dată în mai 2022, la trei luni după invazia rusă în Ucraina, și prelungită apoi de Ungaria la fiecare șase luni.
UPDATE 14:40 - Zelenski și liderii europeni: Linia frontului trebuie să servească drept „bază” pentru negocierile cu Rusia
Linia frontului dintre forţele ucrainene şi ruse trebuie să servească drept „bază” pentru negocierile de pace, au afirmat marţi, într-o declaraţie comună, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi mai mulţi lideri europeni, printre care cei din Franţa, Marea Britanie şi Germania, relatează AFP.
„Susţinem ferm poziţia preşedintelui Trump potrivit căreia luptele trebuie să înceteze imediat, iar linia de contact actuală trebuie să servească drept bază pentru negocieri”, au declarat aceşti lideri în comunicatul comun.
„Rămânem ataşaţi principiului conform căruia frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă”, adaugă semnatarii, care se angajează, de asemenea, să îşi menţină sprijinul pentru ca Ucraina să rămână „în cea mai puternică poziţie posibilă, înainte, în timpul şi după orice încetare a focului”.
„Trebuie să intensificăm presiunea asupra economiei Rusiei şi a industriei sale de apărare, până când Putin va fi dispus să facă pace”, mai spun liderii în declaraţia comună.
„Tacticile de tergiversare ale Rusiei au demonstrat în repetate rânduri că Ucraina este singura parte serioasă care doreşte pacea”, arată aceşti lideri. „De aceea, suntem convinşi că Ucraina trebuie să se afle în cea mai puternică poziţie posibilă, înainte, în timpul şi după orice încetare a focului”, adaugă ei.
Acest comunicat comun este semnat de liderii Ucrainei, Uniunii Europene, Franţei, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Danemarcei şi Finlandei.
UPDATE 14:20 - Avertismentul purtătorului de cuvânt al Serviciului Român de Informații: Se urmăreşte diminuarea suportului acordat Ucrainei
Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a afirmat, marţi, că România continuă să rămână în această perioadă ţinta agresiunilor Federaţiei Ruse, scopul principal fiind acela de a se diminua ajutorul acordat Ucrainei. În acţiunea dejucată de autorităţile române a fost vizată cea mai mare firmă de curierat ucraineană, care asigură legătura dintre cei plecaţi din Ucraina şi cei rămaşi în ţara aflată în război.
”România continuă să rămână în această perioadă împreună cu alte state din estul Europei, precum Polonia, Republica Moldova, ţinta agresiunilor Federaţiei Ruse. Obiectivele agresiuni sunt aceleaşi peste tot - vorbim despre afectarea ordinii publice, crearea de tensiuni sociale şi influenţarea societăţii, în preajma unor evenimente de interes major, precum procesele electorale”, a declarant, marţi, Ovidiu Marincea.
Purtătorul de cuvânt al SRI a precizat că, în paralel, ”se urmăreşte în continuare diminuarea suportului acordat de aceste state Ucrainei, în acest caz prin încercarea de afectare a celei mai extinse infrastructuri de curierat ucraineană, care asigură conectarea milioanelor de ucrainieni plecaţi din ţară cu cei rămaşi acasă”.
”Structurile de forţă din România şi toate statele din regiune continuă să acţioneze unitar şi concertat pentru contracararea acţiunilor destabilizatoare ale Federaţiei Ruse. Acţiunea din aceste zile vine să arate nivelul excelent de cooperare, nu numai pe linie investigativă, cât şi judiciară”, a mai declarat Marincea.
Serviciul Român de Informaţii anunţă, marţi, că a dejucat o nouă operaţiune de sabotaj instrumentată de Federaţia Rusă pe teritoriul României.
Doi ucraineni care au intrat în ţară dinspre Polonia şi care erau sub coordonarea directă a unor reprezentanţi ai serviciilor secrete ruse intenţionau să incendieze un sediu al companiei NOVA POST din Bucureşti. În apropiere au fost găsite dispozitive explozive artizanale.
UPDATE 12:20 - Operatorul zăcământului Karachaganak din Kazahstan confirmă reducerea producției, după atacul ucrainean
Operatorul zăcământului de petrol și gaz condensat Karachaganak din Kazahstan a informat marți că a redus producția în urma unui ”incident” la uzina de procesare a gazului de la Orenburg (Rusia), controlată de Gazprom, scrie Reuters.
Luni, surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că atacul dronelor ucrainene asupra Orenburg, una din cele mai mari uzine de procesare a gazelor din țară, a forțat țara vecină Kazahstan să reducă producția la zăcământul cu 25% - 30%.
UPDATE 10:00 - CNN: Summitul lui Trump cu Putin ar putea fi amânat
Speranţele preşedintelui Donald Trump de a avea foarte curând un summit cu liderul rus Vladimir Putin s-ar putea să nu se materializeze la fel de rapid cum se aştepta, după ce întâlnirea preliminară preconizată în această săptămână între principalii lor consilieri în materie de afaceri externe, Marco Rubio şi respectiv Serghei Lavrov, a fost amânată, cel puţin pentru moment, au declarat pentru CNN surse familiarizate cu această problemă.
Donald Trump a declarat joi, după o convorbire telefonică cu Putin, că au convenit ca „săptămâna viitoare să aibă loc o întâlnire a consilierilor de nivel înalt”.
„Întâlnirile iniţiale ale Statelor Unite vor fi conduse de secretarul de stat Marco Rubio, împreună cu alte persoane, care urmează să fie desemnate”, a scris el pe Truth Social.
Cu toate acestea, întâlnirea anticipată dintre Rubio şi omologul său rus, Serghei Lavrov, a fost amânată deocamdată, a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN. Nu a fost clar imediat de ce întâlnirea nu va mai avea loc săptămâna aceasta, deşi una dintre surse a spus că Rubio şi Lavrov au opinii divergente cu privire la un posibil sfârşit al invaziei ruse în Ucraina.
De asemenea, nu a fost clar imediat ce impact va avea amânarea întâlnirii preliminare dintre Lavrov şi Rubio asupra summitului anticipat între Trump şi Putin de la Budapesta, Ungaria.
„Preşedintele Trump a depus eforturi constante pentru a găsi o soluţie paşnică şi diplomatică care să pună capăt acestui război fără sens şi să oprească uciderile”, a declarat pentru CNN Anna Kelly, adjunctul secretarului de presă al Casei Albe.
„El a angajat cu curaj toate părţile implicate şi va face tot ce îi stă în putinţă pentru a obţine pacea”, a asigurat ea.
O sursă familiarizată cu problema a declarat pentru CNN că, după convorbirea dintre Rubio şi Lavrov, oficialii au considerat că poziţia Rusiei nu a evoluat suficient dincolo de atitudinea sa maximalistă. Pentru moment, a spus sursa, nu este probabil ca Rubio să recomande continuarea organizării întâlnirii dintre Putin şi Trump săptămâna viitoare, dar Rubio şi Lavrov ar putea discuta din nou în această săptămână.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunțat că în cursul nopții trecute au avut loc 174 de ciocniri pe front, în direcţia Pokrovsk, 65 de atacuri au fost efectuate de trupele rusești asupra Forţelor Armate ale Ucrainei, pierzând 130 de ocupanţi, scrie Ukrinform
”În total, au avut loc 174 de ciocniri de luptă de la începutul acestei zile. Invadatorii ruşi au lansat un atac cu rachete, folosind două rachete, 32 de atacuri aeriene, aruncând 67 de bombe ghidate.
În plus, 2.249 de drone kamikaze au fost folosite pentru a distruge şi 2.932 au bombardat poziţiile trupelor şi aşezărilor noastre”, se arată în publicaţie.
Potrivit Statului Major General, şase ciocniri armate cu invadatorii ruşi au avut loc în direcţiile Severno-Slobozhansky şi Kursk.
”Inamicul a lansat nouă atacuri aeriene, a aruncat 25 de bombe ghidate, a efectuat 125 de atacuri asupra poziţiilor trupelor şi aşezărilor noastre, dintre care şase au fost efectuate cu sisteme de lansare multiplă de rachete. Astăzi, inamicul a atacat de nouă ori poziţiile apărătorilor noştri în direcţia Yuzhno-Slobozhansky, în zonele Vovchansk, Bolohivka, Kamianka şi Kutkivka, mai anunţă Ukrinform.
În direcţia Kramatorsk, inamicul a atacat de două ori poziţiile apărătorilor noştri în apropierea satului Stupochki.
În direcţia Kostiantynivka, astăzi au avut loc 18 ciocniri armate. Inamicul a atacat poziţiile unităţilor ucrainene în zonele Oleksandro-Shultyne, Katerynivka, Shcherbynivka, Rusynyi Yar, Sofiivka şi Poltavka.
În direcţia Pokrovsk, de la începutul zilei, inamicul a atacat de 65 de ori poziţiile din zonele localităţilor Volodymyrivka, Shakhove, Dorozhne, Pankivka, Novoekonomichne, Molodetske, Sukhetske, Rodynske, Myrnohrad, Chervonyi Lyman, Lysivka, Zvirove, Kotlyne, Udachne, Dachne şi în direcţia localităţilor Pokrovsk şi Novopavlivka. Cinci ciocniri armate continuă şi astăzi.
