Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat, astăzi, că asupra pandemiei de acum a avut un impact important criza economică din anii 2010-2011, când reducerea salariilor din sistemul sanitar cu 25% a dus la plecarea a sute de specialiști în străinătate. Mai mult decât atât, șeful DSU susține că pandemia a fost și rămâne "o școală despre modul în care trebuie să ne organizăm, să devenim mai rezilienți și să rezolvăm unele probleme din timp". "Mai trebuie să învățăm un lucru - pe o perioadă de dezastru nu merg regulile pentru o perioadă de normalitate. Când ai o situație în care ești copleșit, ești supraîncărcat, trebuie să te adaptezi, regulile trebuie să se adapteze rapid", a spus Arafat.
"Pandemia asta poate să fie o școală deja. Ce am văzut timp de 2 ani, pentru că am tras foarte multe concluzii, trebuie să folosim pentru viitor. (...) Sistemele sanitare nu au fost gândite ca sisteme reziliente, au fost gândite ca afaceri, concepții de venituri, pierderi etc, care, atunci când te confrunți cu un dezastru de lungă durată, automat acest sistem începe să aibă probleme. (...) Noi am identificat o problemă după criza economică din 2010 - 2011. În timpul acelei crize am făcut niște greșeli mari care au dus la pierderi foarte mari de personal către alte țări, reducerea salariilor peste noapte cu 25% fără să discutăm cu medicii tineri care aveau credite, fără să vedem care este situația reală a lor și cum putem să îi sprijinim. (...) În mod normal, sectorul sanitar trebuia să fie lăsat în pace atunci, să meargă mai departe. Cele mai mari pierderi de personal și impact le-am avut atunci. (...) Criza de atunci are impactul ei inclusiv astăzi, noi am simțit impactul ei asupra pandemiei de acum", a afirmat Arafat în cadrul unei dezbateri la un forum pe sănătate, relatează Agerpres.
Potrivit secretarului de stat în MAI, în domeniul medicinei de urgență, România a pierdut atunci sute de specialiști, care sunt acum în Marea Britanie, Belgia, Franța, Irlanda, Germania: "Nu am găsit destui anesteziști, medici de urgență, destul personal. Multe alte probleme serioase nu funcționau. O parte dintre probleme aveau origine în abordarea noastră către sistemul sanitar, subfinanțare, și o abordare care nu considera sistemul sanitar ca un sistem neapărat esențial, care trebuie protejat, și pe care l-am băgat în malaxorul rezolvării crizei economice prin reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar, care oricum era subfinanțat. Pandemia ne-a învățat că în cazul unui dezastru de lungă durată, cum este cel prin care trecem, sunt măsuri care uneori trebuie să fie adoptate periodic, care nu sunt cele mai populare măsuri. Am luat decizii, împreună cu Ministerul Sănătății, de a reduce activitatea electivă în favoarea pacienților COVID, având în vedere presiunea mare care era în spitale în perioada respectivă. Mediatic, acest lucru a fost folosit - că noi am închis spitalele pentru pacienți. Real, dacă citim hârtiile, medicul putea să decidă oricând ce pacient poate fi amânat, ce pacient poate fi primit în contextul în care se află spitalul respectiv, fără să impacteze bolnavii care nu pot fi amânați".
