Coronavirus - România: 688270 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Primele alegeri parlamentare din România Mare: 1919, anul în care au fost puse bazele noii organizări statale prin alegerea parlamentului Marii Uniri - Galerie foto

Sunday, 06 December 2020, 09:35 Sursă: realitatea.net

Autor: Irina Chirtoc

Scrutinul s-a desfășurat pe parcursul a șase zile: în perioada 2-4 noiembrie au putut fi aleși membrii Adunării deputaților, iar în perioada 7-9 noiembrie, senatorii.  

În cursă s-au înscris peste 20 de grupări politice, a căror distribuție regională nu a fost însă uniformă. Cel mai mare număr de candidați s-a înregistrat în Vechiul Regat și în Basarabia, unde pe liste s-au aflat atât partidele politice tradiționale - Partidul Național Liberal și Partidul Conservator Progresist (noua denumire a conservatorilor), cât și cele nou constituite, precum Partidul Țărănesc, Partidul Naționalist sau gruparea liberalilor dizidenți, plus diferite alianțe politice locale.

În celelalte două provincii românești, aceste grupări politice au lipsit din competițiile electorale, acolo deținând monopolul candidații Partidului Național Român - în Transilvania și Partidul Democrat al Unirii - în Bucovina.

Potrivit Autorității Electorale Permanente, prezența la alegerile pentru Senat a fost mai mare decât cea pentru Adunarea Deputaților. Fără Transilvania, regiune pentru care lipsesc datele, la alegerile pentru Adunarea deputaților s-au prezentat 1.324.563 din cei 1.916.225 de cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale, respectiv 69,12%, în condițiile legiferării votului obligatoriu. Pentru Senat, s-au prezentat la vot 724.876 de cetățeni din cei 961.824 înscriși în listele electorale, respectiv 75,36%. De asemenea, ponderea voturilor valabil exprimate pentru alegerea senatorilor a depășit 80%, fiind cu aproximativ 10% mai mare decât în cazul alegerii deputaților. Diferența poate fi pusă, în principal, pe seama complexității sporite a procesului votării pentru prima Cameră.

Din cei 805 parlamentari aleși, 566 făceau parte din Adunarea deputaților, iar 239, din Senat, camera superioară fiind completată cu mandatele de drept prevăzute de legislație. În privința deputaților, aleși în baza unui scrutin de tip mixt, 337 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 203 din Transilvania și 26 din Bucovina. În cazul Senatului, compus în baza unui scrutin de tip majoritar, 140 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 87 din Transilvania și 12 din Bucovina.

Scrutinul a fost câștigat de Partidului Național din Transilvania, care a obținut 35% din mandate. Pe următoarele locuri s-au clasat gruparea politică țărănistă formată din Partidul Țărănesc și Partidul Țărănesc din Basarabia, care a obținut aproape un sfert din mandate, și Partidul Național Liberal, care a câștigat circa o pătrime din mandate.

Celelalte locuri din Parlament au fost împărțite, în proporții modeste, de celelalte grupări politice, independenții clasându-se pe primul loc în preferințele alegătorilor.

În aceeași lună, pe 25 noiembrie 1919, a fost constituită o majoritate parlamentară - Blocul Parlamentar, din care făceau parte Partidul Național, gruparea politică țărănistă (Partidul Țărănesc și Partidul Țărănesc din Basarabia), Partidul Democrat al Unirii și gruparea independentă condusă de Nicolae Lupu.

Pe 1 decembrie 1919, la un an de la Marea Unire, majoritatea parlamentară a decis ca noul guvern să fie condus de vicepreședintele Partidului Național, Alexandru Vaida-Voevod. În ultima zi a lunii, parlamentul Marii Uniri a adoptat legile de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat al României, amintește roaep.ro

Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL