Petrișor Peiu (AUR) cere excluderea bancherilor vinovați de manipularea ROBOR: „Să dispară din sistem, așa cum au dispărut Câțu și Isar!”

Foto/Arhivă
Liderul senatorilor AUR, economistul Petrișor Peiu, lansează un atac dur la adresa sistemului bancar din România și a instituțiilor de reglementare, în contextul amenzilor record în valoare de 710 milioane de euro aplicate de Consiliul Concurenței. Într-o declarație în direct la Realitatea Plus, Peiu avertizează că amenzile uriașe nu rezolvă dramele românilor care și-au pierdut casele și cere măsuri radicale: eliminarea definitivă din sistem a bancherilor care au acționat „de capul lor”.
„Au fost reprezentanții de aici, ai băncilor, nu din străinătate. Să dispară din sistem, simplu!”
Liderul AUR este de părere că deciziile abuzive care au dus la afectarea creditelor românilor nu au fost neapărat dictate de la sediile centrale din străinătate, ci au fost implementate prin complicități locale.
„Au fost niște oameni, eu nu cred că banca, dau un exemplu, BCR, nu cred că a primit de la Viena instrucțiuni să facă asta. Au fost niște oameni aici, locali. La fel în cazul BRD, în cazul multor bănci. Eu cred că oamenii aceia ar trebui să dispară din sistem, simplu. Exact cum au dispărut Florin Câțu și Lucian Isar, când a considerat BNR-ul că nu mai aveau ce să caute”, a declarat Petrișor Peiu.
Statul încasează sute de milioane, dar banii nu ajung la cetățenii prejudiciați
O mare anomalie semnalată de senatorul AUR este destinația banilor proveniți din aceste sancțiuni. Deși Consiliul Concurenței aplică amenzi de sute de milioane de euro, sumele nu se transformă în despăgubiri pentru clienții băncilor.
„Consiliul Concurenței încasează, dar ideea e că banii aceștia... Banii ăștia nu merg la bugetul statului”, explică Peiu, demontând mitul că amenzile reprezintă un beneficiu direct pentru societate sau pentru victimele abuzurilor. Cu toate acestea, liderul AUR subliniază că lovitura financiară asupra băncilor va fi una resimțită puternic, contrar opiniei publice care crede că instituțiile de credit plătesc cu ușurință aceste penalități.
„Nu cred că le convine. Deci băncile vor avea suferințe mari dacă vor plăti aceste sume. Pentru că sunt sume importante, în cash flow-ul unei bănci sunt sume importante să plătești cash. Probabil e în funcție de mărimea tranzacțiilor, adică băncile mari vor plăti mult. Să plătești 100 de milioane de euro ca bancă, nu e simplu. Vor fi afectate și rezultatele financiare și...”, a adăugat economistul.
Singura soluție pentru români: Procesele colective și comisionul de succes
Întrebat cum își pot recupera prejudiciile cetățenii care nu dispun de resurse financiare pentru litigii prelungite, Petrișor Peiu consideră că singura speranță rămâne organizarea în acțiuni colective în instanță, susținute de avocați dispuși să riște.
„Da. Eu cred că oamenii care știu că au în față un proces de cinci ani, asta vor să vadă. Dom'le, Ionescu, Popescu... Vor fi, probabil, procese colective. Unii au bani, dar... [avocații vor lucra] doar pentru comisionul de succes. La final. Sau le vor lua foarte puțin. Alții vor face procese colective, dar va fi foarte greu. În miezul acestui proces va fi, probabil, un raport de expertiză pe care să-l facă un expert independent, care să arate cu cât a fost viciat ROBOR-ul.”
Critici dure la adresa instituțiilor: „Atât poate Consiliul Concurenței. Ăsta e ritmul în România!”
Peiu nu a menajat nici autoritățile statului, acuzându-le de un ritm de lucru de-a dreptul paralizant și de incapacitatea de a monitoriza noile realități economice, cum este piața activelor digitale.
„Astea-s instituțiile noastre, Consiliul. Concurența atât poate. Gândiți-vă, de exemplu, că în România se fac tranzacții cu criptomonede de nu știu câți ani, dar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu are un departament care să supravegheze această piață. Acele tranzacții sunt nesupravegheate. La fel, gândiți-vă, ăsta e ritmul în care se lucrează în România. Gândiți-vă cât timp s-a lucrat la calea ferată București-Giurgiu.”
În final, senatorul AUR a explicat de ce investigațiile durează ani de zile, punctând lipsa de tehnologie modernă din cadrul instituțiilor de control autohtone.
„E adevărat, acum știți ce a făcut Consiliul Concurenței? Că vor veni cu tot felul de explicații. Ei s-au dus și au confiscat serverele de la băncile respective și au urmărit toată corespondența și procedurile de lucru din servere. Poate dacă, nu știu, eram și noi mai predispuși la nou, poate ar fi avut Consiliul Concurenței motoare din astea cu inteligență artificială care să caute în acele servere și să găsească mai repede decât am căutat niște oameni”, a încheiat Petrișor Peiu.
Citește și:
- 20:57 - Incident tragic în municipiul Târgu Jiu. Un copil de doi ani a murit după ce s-a înecat în râul din spatele casei
- 20:47 - Nota de plată a războiului: Conflictul din Orientul Mijlociu a umflat factura energetică a UE cu 47 de miliarde de euro
- 20:44 - Ungaria reduce salariile parlamentarilor. România le crește
- 20:33 - Bacalaureat 2026. Calendarul complet al probelor și data afișării rezultatelor
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














