Un exemplu remarcabil este Eelaz Biarneix, descendent al Regelui Mihai I al României, care a ales să-și asume public o identitate trans și non-binară, devenind astfel prima voce non-binară cunoscută din familia regală română. Departe de luminile reflectoarelor și de rigorile titlurilor tradiționale, Eelaz și-a dedicat energia activismului și artei, scrie Adevărul.
În 2025, Eelaz a fost una dintre figurile centrale ale paradei LGBTQ+, alături de alte personalități regale care au făcut pași importanți spre vizibilitate, precum Maud Angelica, fiica prințesei Marta Louise a Norvegiei, care și-a făcut publică bisexualitatea. Prin intermediul artei și al activismului, Eelaz reprezintă o generație care își revendică dreptul la autenticitate și la exprimare liberă, rupând cu limitele impuse de trecut.
Elisabeta-Maria: între moștenire regală și libertate personală
Într-un material publicat de revista spaniolă Magas (El Español), două figuri tinere ale familiilor regale europene au fost evidențiate drept simboluri ale acceptării comunității LGTBIQ+. Printre acestea se numără și Elisabeta-Maria, nepoata Regelui Mihai I al României. Revista o descrie astfel: „Un membru al Familiei Regale a României, nepoată a ultimului monarh, Regele Mihai I — care a domnit până în 1947 — a fost, la rândul său, deschisă în privința identității sale. Cum România este o republică, iar monarhia a fost abolită, Elisabeta-Maria are descendență regală, dar este un cetățean obișnuit. Poate tocmai această poziție i-a oferit libertatea de a-și trăi viața autentic, fără constrângeri sau prejudecăți”.
Născută în 1999 sub numele Elisabeta Maria Bianca Elena, Eelaz a crescut între Franța, Belgia și România, într-un context familial complicat din punct de vedere dinastic. Fiica Principesei Sofia a României, a avut un parcurs marcat de tensiuni familiale, dar și de susținere în domeniul artistic, studiind la o prestigioasă școală de arte din Belgia.
Istoria familiei reflectă tensiunea dintre tradiție și modernitate. Mama sa, Principesa Sofia a României, a fost exclusă de la succesiunea la tron din cauza căsătoriei cu un om de afaceri francez, Alain Michel Léonce Biarneix — o decizie luată de Regele Mihai care a provocat rupturi în familie. Titlurile regale retrase au fost recâștigate abia după divorțul din 2002.
După ani petrecuți în Franța, familia s-a întors în România în 2018, în timp ce Eelaz a rămas în Belgia. Principesa Sofia, fotograf de profesie, reprezintă în prezent Custodele Coroanei la evenimente oficiale și desfășoară proiecte culturale și educaționale, fiind membră a Consiliului Regal și a Consiliului Director al Fundației Regale Margareta a României.
„Ființă ambiguă” și luptă împotriva transfobiei
Presa spaniolă subliniază că Eelaz se definește ca o „ființă ambiguă” și își folosește platformele pentru a susține comunitatea LGTBIQ+. Într-o postare din 31 martie, cu ocazia Zilei Internaționale a Vizibilității Transgen, a scris:
„Le reamintesc urmăritorilor mei (și celor care continuă să mă catalogheze greșit) că nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna. Sunt într-un punct intermediar, într-o zonă gri. Folosesc pronume neutre din punct de vedere al genului sau masculine atunci când nu sunt disponibile. La naiba cu transfobia și cu TERF-urile”.
Jurnaliștii au remarcat transformarea sa vizuală de-a lungul anilor: „La singura sa apariție publică în România, la înmormântarea bunicului său, Regele Mihai I, avea părul scurt, iar acum îl vopsește verde și poartă mai multe piercinguri”. Deși poartă cu mândrie numele regal, Eelaz preferă să-și trăiască viața autentic, ca ilustrator și activist, fără să se ascundă.
Pe Instagram, unde își expune lucrările, se descrie astfel: „Ființe ciudate, animale bizare, oameni neobișnuiți”, reflectând un stil rebel și o imagine modernă care sfidează normele stricte ale monarhiilor tradiționale.
Contrast și evoluție în familiile regale europene
Spre deosebire de Maud Angelica din Norvegia, care a primit sprijin deschis din partea familiei regale, situația lui Eelaz este mai complicată. Deși revenirea Principesei Sofia a fost primită cu brațele deschise, conservatorismul societății românești a creat o barieră invizibilă în acceptarea publică a identității nepoatei/nepotului Regelui Mihai.
Această poveste reflectă o realitate în schimbare, dar și un contrast cu alte monarhii europene care au început să celebreze diversitatea. Casa regală a Bavariei, de exemplu, a fost pionieră prin Ducele Francisc, care a făcut publică orientarea sa homosexuală în 2021, pozând alături de partenerul său în Palatul Nymphenburg.
În Suedia și Olanda, moștenitorii tronului pot avea parteneri de același sex fără a pierde drepturile, iar prințese precum Victoria a Suediei și Kate Middleton sunt cunoscute pentru susținerea comunității LGTBIQ+. Maria a Danemarcei a ținut un discurs puternic în 2016 împotriva homofobiei și transfobiei, iar cumnata sa, Marie, a fost prima membră a unei familii regale care a participat la un marș Pride. Regii Spaniei au primit pentru prima dată oficial reprezentanți ai comunității LGTBIQ+ în 2014, un gest fără precedent.
