Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat: „Acordul este o victorie pentru sănătatea publică, știință și acțiune multilaterală. Va asigura că noi, în mod colectiv, putem proteja mai bine lumea de viitoarele amenințări pandemice.”
El a subliniat importanța momentului: „Astăzi este o zi mare, este o zi istorică.”
Tratatul a fost adoptat inițial luni, în comisie, printr-un vot la solicitarea Slovaciei: 124 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri. Printre țările care s-au abținut s-au numărat Iran, Israel, Rusia, Italia, Slovacia și Polonia.
Ce prevede noul tratat pandemic
Textul tratatului stabilește mecanisme de coordonare globală mai eficiente și mai rapide pentru prevenirea, detectarea și reacția la riscul pandemic, ca răspuns la eșecul colectiv din timpul pandemiei COVID-19, care a provocat milioane de decese și a afectat grav economia mondială.
Acordul urmărește să asigure accesul echitabil la vaccinuri, medicamente și alte resurse medicale în cazul unei pandemii. În centrul tratatului se află un nou mecanism de „acces la agenți patogeni și partajare a beneficiilor” (PABS), care ar trebui să permită „un schimb foarte rapid și sistematic de informații privind apariția agenților patogeni cu potențial pandemic”, după cum a explicat Anne-Claire Amprou, ambasadoarea Franței pentru sănătate globală și copreședinta negocierilor.
Producătorii de vaccinuri, obligații clare în caz de pandemie
Conform acordului, orice companie farmaceutică ce participă la mecanismul PABS va trebui, în caz de pandemie, să ofere OMS „acces rapid la un procent țintă de 20% din producția sa în timp real de vaccinuri, tratamente și diagnostice sigure”, din care „minim 10%” va fi donat, iar restul va fi comercializat „la un preț accesibil”.
Detaliile practice ale acestui mecanism, considerat „bijuteria” tratatului, vor fi stabilite în următorii unu sau doi ani, înainte ca acordul să poată fi ratificat. Pentru ca tratatul să intre în vigoare, sunt necesare 60 de ratificări.
O abordare integrată: sănătate umană, animală și de mediu
Tratatul consolidează și supravegherea multisectorială, promovând abordarea „o singură sănătate” – care include sănătatea umană, animală și de mediu.
„Având în vedere că 60% din bolile emergente sunt cauzate de zoonoze, adică agenți patogeni care se transmit de la animale la oameni, acest lucru este evident important”, a subliniat Anne-Claire Amprou.
De asemenea, documentul încurajează investițiile în sistemele naționale de sănătate, astfel încât fiecare țară să dispună de suficiente resurse umane și de autorități de reglementare puternice.
Controverse și reacții
Negocierile au fost marcate de dispute, în special pe tema supravegherii pandemiei și a schimbului de date privind agenții patogeni. În 2023, Elon Musk a cerut țărilor „să nu-și cedeze autoritatea” în fața tratatului internațional, iar OMS l-a acuzat ulterior că a răspândit „știri false”.
Directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus a răspuns: „Acordul ne va ajuta să protejăm mai bine oamenii, indiferent dacă trăiesc în țări bogate sau sărace.”
Participarea SUA și contextul politic
Deși retragerea SUA din OMS, decisă de Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă, nu va intra în vigoare decât în ianuarie anul viitor, reprezentanții americani nu au mai participat la negocieri în ultimele luni și nu au trimis niciun delegat la adunarea de marți.
