Cum „s-a făcut că uită” Ilie Bolojan că a promis reducerea numărului de parlamentari VIDEO

Bolojan „a redus” și numărul de parlamentari. Foto/Arhivă/Inquam
Ilie Bolojan, politicianul care altădată își punea mandatul pe masă și promitea revoluții administrative în timp record, a îmbrăcat oficial haina politicianului de Dâmbovița: „s-a făcut” că uită. Printre multe alte promisiuni, a declarat că un scop al mandatului său este și reducerea numărului de parlamentari.
De la „îmi dau demisia” la „să fie liniște în coaliție”
În urmă cu mai bine de un ani, Ilie Bolojan se bătea cu pumnii în piept în fața electoratului, afișând un profil de lider intransigent. Formula sa de atunci era simplă, radicală și extrem de eficientă electoral: „Reducerea numărului de parlamentari, asta o s-o facem, în primele șase luni o vom propune. Dacă PNL nu propune această chestiune, eu îmi voi da demisia”.
Ajunși însă în realitatea puterii, cele șase luni de grație s-au transformat într-un cec în alb acordat liniștii politice. Confruntat cu propria promisiune, premierul Bolojan a lăsat la o parte tonul ultimativ și a adoptat rapid retorica pe care chiar el o condamna în trecut. Reducerea numărului de aleși nu mai este o urgență națională garantată cu propria funcție, ci o temă abstractă care depinde de capriciile partenerilor de guvernare.
Populismul „nepopulist” și managementul scuzelor
Într-o încercare bizară de a se distanța de imaginea de demagog, deși folosește exact un instrument de imagine, Bolojan a pasat întreaga responsabilitate către partenerii politici.
„Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție, și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine (...), trebuie să existe un suport pentru ele”, a declarat premierul.
Criticii remarcă ironia fină din discursul șefului Guvernului: deși afirmă că nu vrea să facă „acțiuni de imagine”, întreaga sa ascensiune recentă s-a bazat exact pe imaginea de tăietor în carne vie al cheltuielilor inutile. Când vine vorba însă de marea reformă a Parlamentului, Bolojan preferă să nu deranjeze status-quo-ul: „Nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. (...) Cred că ține pur și simplu de o minimă responsabilitate astăzi în România”, a adăugat acesta, invocând nevoia de stabilitate.
Concluzia unei promisiuni uitate
Prin această poziționare, Ilie Bolojan demonstrează că pragmatismul de la Oradea și Bihor s-a diluat rapid în jocurile de culise de la București. Promisiunea fermă care trebuia să devină realitate în primele șase luni de mandat a fost trimisă într-un viitor incert, ascunsă sub preșul „bunei înțelegeri” dintr-o coaliție supradimensionată. Pentru alegătorii care au crezut în promisiunea unui Parlament suplu și eficient, mesajul actual al premierului este dezarmant de clasic: reforma se face doar dacă și când vor dori toate partidele din arcul guvernamental.
Citește și:
- 16:44 - Bărbat din Cluj, arestat după ce a șantajat fiul unui primar. Pretindea ca fiul său să fie angajat la primărie și suma de 80.000 de euro
- 16:43 - Revoltă în Justiție după noua lege a salarizării. Parchetul General vorbește despre „grave atingeri” aduse procurorilor
- 16:24 - Stat vs. Privat: Antreprenorii cer reformă urgentă în fața privilegiilor salariale din sectorul bugetar
- 16:24 - Filmarea cu momentul accidentului cumplit din Defileul Dunării, în care un pompier și un polițist au murit – VIDEO
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














