Coronavirus - România: 121235 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Lucruri inedite despre persoanele bilingve

Friday, 18 March 2016, 12:15 Sursă: REALITATEA.NET

Dacă luăm în calcul studiile efectuate în ultima sută de ani, concluziile acestora sunt contrare. Cele din prima jumătate a secolului trecut tind să creeze un tablou care dezavantajează persoanele ce vorbesc două sau mai multe limbi, concluzionând că bilingualismul are un efect negativ asupra dezvoltării lingvistice, cognitive şi educaţionale. În schimb, în cea de-a doua jumătate a secolului, cercetările dezvăluie reversul medaliei, bilingualismul fiind văzut ca o achiziţie valoroasă. În conformitate cu aceste ultime studii, indiferent de vârsta la care înveţi alte limbi, faptul că eşti multilingv oferă creierului privilegii remarcabile. Poligloţii înţeleg mai bine modurile diferite de gândire, precum şi culturile diferite, sunt mai sensibili la relaţia semantică dintre cuvinte, sunt mai buni în a trata în mod analitic structura propoziţiei şi au o sensibilitate socială sporită. În plus, s-a vorbit destul de des şi despre alte avantaje pe care le are bilingvismul: el facilitează învăţarea altor noi limbi şi oferă un avantaj în timpul călătoriilor, permiţând comunicarea cu persoanele care vorbesc aceeaşi limbă.

Deşi s-a vorbit des în literatura de specialitate despre avantajele şi dezavantajele de a fi poliglot, iată însă şi câteva aspecte pozitive mai puţin cunoscute despre persoanele bilingve.
Calculele şi rugăciunile (obiceiurile lingvistice automate) sunt practicate de obicei într-o singură limbă. Mai bine de treizeci de ani de cercetări au demonstrat că persoanele care au învăţat o a doua limbă mai târziu în copilărie sau ca adulţi, folosesc prima limbă învăţată pentru efectuarea operaţiilor aritmetice simple (adunări, scăderi) sau pentru a se închina, dacă au fost învăţaţi rugăciuni în acea primă limbă. Deasemeni, pentru rezolvarea problemelor matematice sau în procesul de reamintire a diferitelor numere sunt mai rapizi în această primă limbă achiziţionată. Excepţia o constituie copiii care sunt şcolarizaţi în altă limbă decât cea nativă – ei vor folosi limba în care au fost instruiţi. Expertul în cogniţie numerică, Stanislas Dehaene, consideră că până şi cei mai fluenţi bilingvi favorizează limba în care au fost instruiţi, deoarece procesul riguros de învăţare şi recitare a tabelelor aritmetice le imprimă ca secvenţe de cuvinte în structura creierului şi este mai eficient să activeze automat aceste secvenţe decât să reînveţe aritmetica într-o nouă limbă.
- Un plus pentru sănătate. A fi o persoană bilingvă şi a folosi în mod frecvent limbile pe care le-ai învăţat, îţi păstrează creierul antrenat şi ajută la întârzierea apariţiei demenţei sau a bolii Alzheimer, în medie, cu până la patru ani. În plus, pacienţii bilinguali spre deosebire de cei monolinguali, sunt de două ori mai predispuşi să-şi recapete funcţiile cognitive normale după un atac cerebral şi au o performanţă mai bună la testele ce măsoară atenţia şi abilitatea de a prelua şi organiza informaţiile.
- Bilingvismul poate să modifice creierul în mod pozitiv. Cercetătorii au descoperit că ambele limbi sunt mereu active la bilingvi, asta însemnând că indivizii nu pot ignora niciuna dintre ele şi că limbile sunt în competiţie una cu cealaltă. În schimb asta îi determină pe bilingvi să jongleze cu cele două limbi, remodelând conexiunile din creier care le susţin pe fiecare. În comparaţie cu monolingvii, în cazul persoanelor care vorbesc mai multe limbi s-a evidenţiat o densitate crescută a materiei cenuşii şi o activitate mărită în anumite regiuni atunci când altă limbă e activată. Se pare că aceste schimbări le facilitează bilingvilor procesul de alegere a limbii în care situaţia o impune să vorbească la un moment dat. Copiii bilingvi dezvoltă o flexibilitate mintală mai mare, o mai bună înţelegere a aspectelor abstracte şi o memorie mai activă.
- Într-o minte bilingvă şi corpurile noastre sunt bilingve? E întrebarea la care a căutat răspunsul Francois Grosjean, profesor emerit de psiholingvistică la Universitatea Neuchâtel din Elveţia. Nu doar profesorul, ci şi alţi bilingvi consideră că, aşa cum mintea se ajustează cererilor lingvistice şi conceptuale ale diferitelor limbi, la fel şi corpul se adaptează diferitelor norme culturale impuse de limbile pe care le folosim. Procesul învăţării celei de-a doua limbi pare a ghida corpul să reacţioneze în funcţie de cultura limbii pe care o vorbim: suntem pregătiţi să ne îmbrăţişăm sau să ne sărutăm pe obraz ca şi latinii, sau, dimpotrivă, să întindem viguros mâna salutând politicos dar păstrând distanţa precum englezii ori să sărutăm sau nu mâinile doamnelor atunci când facem cunoştinţă.
Francois Grosjean sugerează că o limbă străină învăţată ca adult evocă un răspuns afectiv în mod semnificativ mai slab decât limba copilăriei şi ar putea chiar să ne permită să luăm decizii mai raţionale.
- Copiii bilingvi sunt mai atenţi la semnalele discursului audiovizual. Cercetătorii David Lewkowicz şi Amy Hansen-Tift au condus un studiu având ca obiectiv modul în care copiii bilingvi valorifică semnalele audiovizuale spre deosebire de monolingvi. Autorii au demonstrat prin acest experiment că bilingvii s-ar putea folosi mai mult de semnalele discursului audiovizual decât cei monolingvi, exploatând informaţiile perceptuale ale acestor semnale mai devreme şi pentru mai mult timp, deoarece copiii bilingvi trebuie să sintetizeze două limbi şi să le menţină separate. Urmărind cu privirea un adult ce recita un monolog pregătit în ambele limbi, copiii bilingvi de 4 luni au privit în mod egal ochii şi buzele (copiii monolingvi din acea grupă de vârstă s-au uitat mai mult la ochi), cei de opt luni au privit mai mult buzele (la fel şi monolingvii), iar cei de 12 luni au privit mai mult buzele (monolingvii privind ochii şi buzele în mod egal).
- Conform profesorului Arturo Hernandez de la Universitatea din Huston, stresul poate duce la pierderea aparentă a unei limbi (aceasta fiind uitată), dar nu şi a celeilalte. Memoria este construită în aşa fel încât ne amintim lucrurile de care avem nevoie, atunci când avem nevoie de ele. Şi în cazul limbilor, în procesul de reamintire este activată mai des limba pe care situaţia impune să o folosim mai frecvent, aşa explicându-se de ce este mai greu de uitat - aceasta devine mai puţin vulnerabilă la stres şi are interconexiuni mai puternice în comparaţie cu limba mai puţin uzitată.
- Se ştie că unele limbi sunt privilegiate în creierul bilingvilor şi nu altele. Arturo Hernandez, profesor la Universitatea din Huston consideră că doi factori principali joacă un rol important: momentul când înveţi limba şi cât de bine o vorbeşti.
- A fi bilingv îmbunătăţeşte creativitatea. Psihologi, filozofi, precum şi numeroşi poeţi şi lingvişti au demonstrat că limba ne restricţionează viziunea şi înţelegerea asupra lumii. A şti o a doua limbă însemnă adesea să deschidem rezervorul creativităţii pentru că ne permite să dezvoltăm o nouă experienţă, noi gânduri, o nouă viziune, noi soluţii.

Aşadar, diferitele studii efectuate în acest domeniu au oscilat între avantajele şi dezavantajele de a fi bilingv. În privinţa interacţiunii dintre bilingualism şi dobândirea de abilităţi, cercetarile au demonstrat per total ca poligloţii sunt câteodată avantajaţi, alteori sunt în pierdere iar uneori nu sunt afectaţi de nicio consecinţă. Francois Grosjean (profesor emerit de psiholingvistică la Universitatea Neuchâtel din Elveţia) a explicat că diferenţele între bilingvi şi monolingvi, atunci când ele există, sunt specifice unei anumite sarcini iar uneori chiar unei anumite populaţii şi ele pot fi destul de subtile.

Deşi a fi bilingv nu e o garanţie a inteligenţei, învăţarea unei noi limbi îmbunătăţeşte procesul de gândire, menţinându-ne creierul activ şi sănătos, aspect ce nu este nicidecum de neglijat.


Vezi mai multe


Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL