Lucruri inedite despre persoanele bilingve

Dacă luăm în calcul studiile efectuate în ultima sută de ani, concluziile acestora sunt contrare. Cele din prima jumătate a secolului trecut tind să creeze un tablou care dezavantajează persoanele ce vorbesc două sau mai multe limbi, concluzionând că bilingualismul are un efect negativ asupra dezvoltării lingvistice, cognitive și educaționale. În schimb, în cea de-a doua jumătate a secolului, cercetările dezvăluie reversul medaliei, bilingualismul fiind văzut ca o achiziție valoroasă. În conformitate cu aceste ultime studii, indiferent de vârsta la care înveți alte limbi, faptul că ești multilingv oferă creierului privilegii remarcabile. Poligloții înțeleg mai bine modurile diferite de gândire, precum și culturile diferite, sunt mai sensibili la relația semantică dintre cuvinte, sunt mai buni în a trata în mod analitic structura propoziției și au o sensibilitate socială sporită. În plus, s-a vorbit destul de des și despre alte avantaje pe care le are bilingvismul: el facilitează învățarea altor noi limbi și oferă un avantaj în timpul călătoriilor, permițând comunicarea cu persoanele care vorbesc aceeași limbă.

Deși s-a vorbit des în literatura de specialitate despre avantajele și dezavantajele de a fi poliglot, iată însă și câteva aspecte pozitive mai puțin cunoscute despre persoanele bilingve.
-  Calculele și rugăciunile (obiceiurile lingvistice automate) sunt practicate de obicei într-o singură limbă. Mai bine de treizeci de ani de cercetări au demonstrat că persoanele care au învățat o a doua limbă mai târziu în copilărie sau ca adulți, folosesc prima limbă învățată pentru efectuarea operațiilor aritmetice simple (adunări, scăderi) sau pentru a se închina, dacă au fost învățați rugăciuni în acea primă limbă. Deasemeni, pentru rezolvarea problemelor matematice sau în procesul de reamintire a diferitelor numere sunt mai rapizi în această primă limbă achiziționată. Excepția o constituie copiii care sunt școlarizați în altă limbă decât cea nativă – ei vor folosi limba în care au fost instruiți. Expertul în cogniție numerică, Stanislas Dehaene, consideră că până și cei mai fluenți bilingvi favorizează limba în care au fost instruiți, deoarece procesul riguros de învățare și recitare a tabelelor aritmetice le imprimă ca secvențe de cuvinte în structura creierului și este mai eficient să activeze automat aceste secvențe decât să reînvețe aritmetica într-o nouă limbă.
- Un plus pentru sănătate. A fi o persoană bilingvă și a folosi în mod frecvent limbile pe care le-ai învățat, îți păstrează creierul antrenat și ajută la întârzierea apariției demenței sau a bolii Alzheimer, în medie, cu până la patru ani. În plus, pacienții bilinguali spre deosebire de cei monolinguali, sunt de două ori mai predispuși să-și recapete funcțiile cognitive normale după un atac cerebral și au o performanță mai bună la testele ce măsoară atenția și abilitatea de a prelua și organiza informațiile.
- Bilingvismul poate să modifice creierul în mod pozitiv. Cercetătorii au descoperit că ambele limbi sunt mereu active la bilingvi, asta însemnând că indivizii nu pot ignora niciuna dintre ele și că limbile sunt în competiție una cu cealaltă. În schimb asta îi determină pe bilingvi să jongleze cu cele două limbi, remodelând conexiunile din creier care le susțin pe fiecare. În comparație cu monolingvii, în cazul persoanelor care vorbesc mai multe limbi s-a evidențiat o densitate crescută a materiei cenușii și o activitate mărită în anumite regiuni atunci când altă limbă e activată. Se pare că aceste schimbări le facilitează bilingvilor procesul de alegere a limbii în care situația o impune să vorbească la un moment dat. Copiii bilingvi dezvoltă o flexibilitate mintală mai mare, o mai bună înțelegere a aspectelor abstracte și o memorie mai activă.
- Într-o minte bilingvă și corpurile noastre sunt bilingve? E întrebarea la care a căutat răspunsul Francois Grosjean, profesor emerit de psiholingvistică la Universitatea Neuchâtel din Elveția. Nu doar profesorul, ci și alți bilingvi consideră că, așa cum mintea se ajustează cererilor lingvistice și conceptuale ale diferitelor limbi, la fel și corpul se adaptează diferitelor norme culturale impuse de limbile pe care le folosim. Procesul învățării celei de-a doua limbi pare a ghida corpul să reacționeze în funcție de cultura limbii pe care o vorbim: suntem pregătiți să ne îmbrățișăm sau să ne sărutăm pe obraz ca și latinii, sau, dimpotrivă, să întindem viguros mâna salutând politicos dar păstrând distanța precum englezii ori să sărutăm sau nu mâinile doamnelor atunci când facem cunoștință.
Francois Grosjean sugerează că o limbă străină învățată ca adult evocă un răspuns afectiv în mod semnificativ mai slab decât limba copilăriei și ar putea chiar să ne permită să luăm decizii mai raționale.
- Copiii bilingvi sunt mai atenți la semnalele discursului audiovizual. Cercetătorii David Lewkowicz și Amy Hansen-Tift au condus un studiu având ca obiectiv modul în care copiii bilingvi valorifică semnalele audiovizuale spre deosebire de monolingvi. Autorii au demonstrat prin acest experiment că bilingvii s-ar putea folosi mai mult de semnalele discursului audiovizual decât cei monolingvi, exploatând informațiile perceptuale ale acestor semnale mai devreme și pentru mai mult timp, deoarece copiii bilingvi trebuie să sintetizeze două limbi și să le mențină separate. Urmărind cu privirea un adult ce recita un monolog pregătit în ambele limbi, copiii bilingvi de 4 luni au privit în mod egal ochii și buzele (copiii monolingvi din acea grupă de vârstă s-au uitat mai mult la ochi), cei de opt luni au privit mai mult buzele (la fel și monolingvii), iar cei de 12 luni au privit mai mult buzele (monolingvii privind ochii și buzele în mod egal).
- Conform profesorului Arturo Hernandez de la Universitatea din Huston, stresul poate duce la pierderea aparentă a unei limbi (aceasta fiind uitată), dar nu și a celeilalte. Memoria este construită în așa fel încât ne amintim lucrurile de care avem nevoie, atunci când avem nevoie de ele. Și în cazul limbilor, în procesul de reamintire este activată mai des limba pe care situația impune să o folosim mai frecvent, așa explicându-se de ce este mai greu de uitat - aceasta devine mai puțin vulnerabilă la stres și are interconexiuni mai puternice în comparație cu limba mai puțin uzitată.
- Se știe că unele limbi sunt privilegiate în creierul bilingvilor și nu altele. Arturo Hernandez, profesor la Universitatea din Huston consideră că doi factori principali joacă un rol important: momentul când înveți limba și cât de bine o vorbești.
- A fi bilingv îmbunătățește creativitatea. Psihologi, filozofi, precum și numeroși poeți și lingviști au demonstrat că limba ne restricționează viziunea și înțelegerea asupra lumii. A ști o a doua limbă însemnă adesea să deschidem rezervorul creativității pentru că ne permite să dezvoltăm o nouă experiență, noi gânduri, o nouă viziune, noi soluții.

Așadar, diferitele studii efectuate în acest domeniu au oscilat între avantajele și dezavantajele de a fi bilingv. În privința interacțiunii dintre bilingualism și dobândirea de abilități, cercetarile au demonstrat per total ca poligloții sunt câteodată avantajați, alteori sunt în pierdere iar uneori nu sunt afectați de nicio consecință. Francois Grosjean (profesor emerit de psiholingvistică la Universitatea Neuchâtel din Elveția) a explicat că diferențele între bilingvi și monolingvi, atunci când ele există, sunt specifice unei anumite sarcini iar uneori chiar unei anumite populații și ele pot fi destul de subtile.

Deși a fi bilingv nu e o garanție a inteligenței, învățarea unei noi limbi îmbunătățește procesul de gândire, menținându-ne creierul activ și sănătos, aspect ce nu este nicidecum de neglijat.