În ciuda acestor vești proaste, economia românească continuă să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. Pentru 2027, Comisia estimează o creștere mai robustă, de peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va reduce.
Pe de altă parte, deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, este așteptat să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, grație pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta. Totodată, inflația va scădea treptat în următorii ani, dar accentează vulnerabilitatea economiei față de eventuale șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe.
Piața muncii din România va înregistra o relativă stabilitate a ratei șomajului, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă ar putea frâna crearea de noi locuri de muncă, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Pe plan european, Comisia prognozează pentru UE o creștere economică moderată de 1,4% în 2025 și 2026, subliniind reziliența blocului comunitar în ciuda unui mediu extern dificil, susținută în principal de consumul privat și fondurile de redresare. Inflația în zona euro este prevăzută să scadă până la 2% în 2027, iar rata șomajului să scadă ușor sub 6%.
Totuși, riscurile geopolitice, incertitudinile politice interne și frecvența dezastrelor climatice pot afecta negativ perspectivele economice pe termen mediu.
Această prognoză de toamnă a Comisiei Europene subliniază nevoia unor măsuri suplimentare și reforme pentru a asigura stabilitatea fiscală și creșterea sustenabilă a economiei României în următorii ani.
