Decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară încalcă prevederile legilor în vigoare printr-un subterfugiu, suspendându-le temporar printr-o ordonanţă de urgenţă. Această rectificare este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii, spune Consiliul Fiscal, citat de Mediafax.
Premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, "care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti", adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.
"Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale", a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.
"Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal", arată Consiliul Fiscal.
Argumentul Executivului privind "excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014" este în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii, arată Consiliul.
Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.
"Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie", conform Consiliului.
Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.
A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.
Rectificarea, efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent, conform Executivului.
Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.
Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.
"În esenţă, rectificarea foloseşte spaţiul fiscal creat de nerealizarea substanţială a cheltuielilor de investiţii programate pentru a achita în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, precum şi a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015. Cu toate acestea, dat fiind faptul că o parte consistentă a acestor drepturi salariale restante, precum şi celelalte arierate pe care Guvernul intenţionează să le achite au fost deja incluse în execuţia pe bază de angajamente (SEC95/SEC2010) încă din anul 2011 - în cazul primei categorii, ori în anul în curs în cazul celei de-a doua categorii, este foarte puţin probabil ca această realocare inter-anuală să genereze o diminuare a presiunilor existente la nivelul
deficitului BGC în anul 2015 determinat în conformitate cu normele europene, relevant din perspectiva angajamentelor asumate de România ca membră a Uniunii Europene si respectării prevederilor braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi ale Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare", arată CF.
Consiliul apreciază că plata sumelor respective s-ar fi putut realiza de exemplu în luna ianuarie 2015, în baza bugetului pentru 2015, fără ca acest lucru să afecteze negativ deficitul bugetar conform normelor europene şi fără să fie nevoie de apelul la multitudinea de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare si, în consecinţă, subminarea credibilităţii acestora.
În plus, reducerea cheltuielilor de investiţii în 2014 la un nivel minim al ultimilor ani şi/sau amânarea acestora ar pune mai degrabă presiune pe deficitul bugetar în anii următori atât în standarde cash cât şi în standarde bazate pe angajamente, potrivit sursei citate.
"În opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogări de la legile in vigoare (în special de la legea 69/2010) şi uşurinţa cu care acestea se produc pun în evidenţă slabiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condiţiile în care prevederile legale nu reuşesc nicidecum să inducă constrângeri, asa cum se intenţiona prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităţilor relevante. Devine evident faptul că statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficientă şi că instituirea unor reguli funcţionale necesită legiferarea acestora la nivel constituţional", se arată în Opinia CF.
În plu, Consiliul Fiscal îşi menţine rezervele deja formulate în contextul celei de-a doua rectificări bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA şi al absorbţiei estimate de fonduri post-aderare, cele două luni de execuţie bugetară disponibile suplimentar în acest moment întărindu-i convingerile.
