Prognoză de stagnare economică și presiuni fiscale
Analiștii agenției estimează o încetinire severă a economiei românești, prognozând o creștere de doar 0,25% în 2026. Această cvasi-stagnare este pusă pe seama procesului de consolidare bugetară, a erodării salariilor reale și a prețurilor ridicate la energie, factori care vor pune presiune pe consumul privat.
Totuși, S&P anticipează o revenire la o creștere de 2,5% în perioada 2027-2029, condiționată de:
- investiții susținute în infrastructură;
- utilizarea eficientă a fondurilor Next Generation EU;
- redresarea cererii externe și a consumului.
Țintele de deficit și măsurile de austeritate
S&P recunoaște progresele coaliției guvernamentale în direcția reducerii deficitului bugetar, care este estimat să scadă de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament pentru stabilitate, bazat pe controlul riguros al cheltuielilor.
„Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare... Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat", se arată în comunicatul S&P.
Agenția avertizează însă că persistă riscuri politice și juridice, precum și vulnerabilități legate de eficiența colectării impozitelor.
Riscurile care pot duce la o retrogradare
Perspectiva negativă indică posibilitatea unei retrogradări a ratingului în următorii doi ani în cazul în care:
Traiectoria fiscală deviază semnificativ de la așteptări (măsuri insuficiente sau creștere economică prea mică).
Presiunile externe se amplifică, în special prin disfuncționalități pe piața energetică globală cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu.
"Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite", subliniază analiștii agenției de evaluare.
S&P avertizează că ar putea retrograda România în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale deviază semnificativ de la așteptări, lucru care s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică redusă împiedică eficacitatea acestora. De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se amplifică, de exemplu printr-o dislocare mai severă sau mai lungă a pieței energetice din cauza războiului din Orientul Mijlociu care ar deraia așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României.
În sens invers, S&P ar putea îmbunătăți perspectiva la „stabilă” dacă România reușește o reducere substanțială a deficitelor externe și fiscale, susținută de o redresare economică solidă.
