Implicată în scandal este și Laura Codruța Kovesi. Asta după ce pe numele șefei Parchetului European a fost depusă o plângere penală pentru că ar fi împiedicat accesul justiției belgiene la informații privind contractele UE pentru vaccinuri anti Covid19. Jurnaliștii Realitatea PLUS au cerut și un punct de vedere din partea Laurei Codruța Kovesi, însă, până la această oră, nu a răspuns.
Kovesi, acuzată că a ajutat-o pe Ursula să scape de dovezi
Sunt controverse uriașe în jurul dosarului PfizerGate, iar românii se tem că plata pentru neglijență va fi suportată tot de ei.
Întreg scandalul care le are în prim-plan pe Ursula von der Leyen și Laura Codruța Kovesi a izbucnit încă din 2023. La acel moment, contractul pentru cele 1,8 miliarde de doze de vaccinuri ar fi fost negociat chiar de șefa Comisiei Europene, prin mesaje pe WhatsApp, trimise șefului Pfizer, scrie publicația POLITICO. Tot atunci, autoritățile judiciare belgiene au deschis o anchetă pentru „imixtiune în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”. Dosarul a fost ulterior preluat de procurorii Parchetului European.
La scurt timp, și Laura Codruța Kovesi a fost luată în vizor de autoritățile belgiene. Lobby-stul Frederic Baldan a depus o plângere penală împotriva șefei Parchetului European pentru că nu ar fi respectat standardele de transparență și imparțialitate în investigarea acuzațiilor grave care o vizau pe Ursula von der Leyen. Potrivit plângerii, Kovesi ar fi fost implicată în manevre care ar proteja interesele șefei Comisiei Europene în fața acuzațiilor din scandalul „PfizerGate”.
Mai concret, Baldan susținea că, în ciuda dovezilor prezentate de părțile civile, Kovesi a afirmat că „nu există suspecți” în privința mesajelor șterse de von der Leyen, legate de negocierea contractelor pentru vaccinurile COVID-19 cu Pfizer.
Un an mai târziu, Pfizer dă în judecată România la Tribunalul de primă instanță francofon de la Bruxelles. Compania cere să primească din partea țării noastre banii pentru dozele de vaccin comandate și refuzate de România. În replică, în 2025, România invocă lipsa de transparență a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen. Ulterior, Tribunalul din Bruxelles decide că România e bună de plată, așa că are de dat 666 de milioane de euro americanilor.