Discuțiile vin într-un moment în care oficialii europeni au vorbit despre țara noastră ca despre un reper în ceea ce privește implementarea economiei circulare, în special datorită vitezei cu care sistemul SGR a fost acceptat și folosit de populație.
Totuși, reprezentanții companiei care administrează colectarea și sortarea deșeurilor au subliniat că orice schimbare trebuie pregătită atent și nu poate fi făcută peste noapte. Noile tipuri de ambalaje ar urma să treacă prin aceleași etape complexe de analiză și testare ca cele introduse inițial în sistem.
RetuRo ia în calcul extinderea sistemului, dar nu în plin an al marilor ținte
Deși există discuții despre extinderea serviciilor, compania a transmis că anul 2026 nu este considerat momentul ideal pentru modificări radicale.
„Anul acesta, anul 3 de funcționare, este unul foarte dificil pentru RetuRo, pentru că, așa cum prevede legea, este anul în care avem cele mai ambițioase ținte. Dacă anul trecut am reușit să ne atingem țintele pe care ni le impune legislația, anul acesta țintele devin din ce în ce mai ambițioase și, într-adevăr, este punctul de cotitură al Sistemului de Garanție – Returnare. Acesta este și motivul pentru care noi, compania care implementează sistemul, am considerat că nu este momentul potrivit pentru a aduce adiții sistemului, pentru a aduce noi tipuri de ambalaje, noi tipuri de materiale sau de produse în sistem. S-a vorbit despre multe tipuri de produse, nu doar despre borcane, despre oțet, borș, lactate, inclusiv despre PET-ul de 5 litri…”, a precizat Anca Marinescu, corporate affairs & communication manager la RetuRo.
Fiecare nou tip de ambalaj trebuie să treacă prin studii riguroase
RetuRo insistă că orice extindere a sistemului trebuie să respecte aceeași logică aplicată la lansarea SGR.
„Noi considerăm că orice nouă adiție la acest sistem trebuie să urmărească același traseu, trebuie să aibă la bază niște studii de fezabilitate, de prefezabilitate, care au fost făcute împreună cu universități de prestigiu, apoi au fost făcute toate simulările posibile, ne-am uitat la felul în care funcționează acest sistem în alte țări. Așa că noi spunem că orice dezvoltare este benefică. Sigur că văzând că ceva funcționează și noi ne simțim extraordinar de flatați când auzim că se mai dorește încă ceva în sistem, înseamnă că ne-am făcut treaba bine, dar toate lucrurile acestea trebuie făcute urmând aceeași logică, tocmai pentru a avea sustenabilitate”, a menționat Marinescu.
Așadar, extinderea nu este exclusă, însă aceasta va veni doar după analize de fezabilitate, simulări logistice și evaluări tehnice realizate împreună cu instituții academice de prestigiu.
România, printre cele mai mari sisteme SGR din Europa
Un alt aspect evidențiat de oficialii RetuRo este dimensiunea impresionantă a sistemului românesc.
„Până să apară Polonia, în urmă cu un an, eram chiar a doua țară. Ceea ce ne face într-adevăr speciali este că suntem singurul sistem integrat la nivel global. Avem pe toată lumea la masă și probabil că din acest motiv am reușit să devenim performanți atât de repede. După numai opt luni am reușit să adunăm peste 80% din ambalaje”, a susținut Anca Marinescu.
În prezent, România deține al treilea cel mai mare sistem SGR din Europa, după Germania și Polonia, performanță care a atras atenția inclusiv la Bruxelles.
Ce spune Comisia Europeană despre extinderea SGR
Subiectul a fost discutat și la nivel european. La summitul Resource Recovery Summit 2026, organizat în luna martie la București, reprezentanții Comisiei Europene au transmis că extinderea este una dintre priorități.
Aurel Ciobanu-Dordea, director în cadrul DG Mediu din Comisia Europeană, a explicat:
„o prioritate este analizarea extinderii sistemului de garanție-returnare către alte tipuri de ambalaje, fără a afecta eficiența actuală, precum și aplicarea unor soluții similare pentru alte produse la finalul ciclului de viață, astfel încât rata de recuperare a materialelor să crească. România are încă una dintre cele mai ridicate rate de eliminare a deșeurilor la depozitele municipale din UE, ceea ce înseamnă pierderi importante de resurse. Reducerea acestei rate și îmbunătățirea colectării separate necesită o colaborare mai strânsă între autorități, industrie și cetățeni”
Cifre-record: peste 85% rată de returnare în februarie 2026
Performanțele sistemului rămân spectaculoase.
Potrivit datelor publicate de RetuRo, doar în luna februarie 2026 au fost colectate peste 311 milioane de ambalaje marcate cu simbolul SGR.
În aceeași perioadă, pe piață au fost introduse 364 de milioane de ambalaje, ceea ce a dus rata de returnare la peste 85%.
„În cursul lunii (februarie, n.r.), peste 311 milioane de ambalaje au fost colectate, raportat la 364 de milioane de ambalaje introduse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 85%. În primele două luni ale acestui an, românii au returnat aproximativ 667 de milioane de ambalaje de băuturi, comparativ cu 694 de milioane puse pe piață, iar RetuRO a predat către reciclatori circa 59.000 de tone de materiale”, se precizează în comunicat.
De la lansarea sistemului în România și până în prezent, bilanțul este impresionant: peste 9,2 miliarde de ambalaje colectate și mai mult de 677.000 de tone de materiale trimise către reciclatori.
Cum au procedat statele „veterane” ale reciclării
Experiența altor state europene arată că extinderea sistemelor de tip garanție-returnare vine aproape întotdeauna într-o etapă secundară.
Germania, unul dintre cele mai vechi și performante modele din Europa, a pornit inițial cu ambalajele standard pentru băuturi, după care a extins treptat lista către ambalaje reutilizabile și formate mai atipice.
Aceeași strategie graduală a fost aplicată și în Norvegia sau Lituania, țări unde ratele de returnare depășesc frecvent 90%.
În aceste cazuri, extinderea a mers mână în mână cu modernizarea automatelor RVM, creșterea punctelor de colectare și mărirea capacității de procesare, tocmai pentru a evita blocajele logistice.
La cel mai înalt nivel de complexitate se află sisteme precum cele din Danemarca și Suedia, unde infrastructura este aproape complet digitalizată și include atât ambalaje de unică folosință, cât și reutilizabile.
Momentul decisiv pentru România
Modelul european arată clar că succesul nu vine din schimbări bruște, ci din extinderi calculate și bine testate.
Exact acest principiu pare să fie urmat și în România, unde operatorii transmit că prioritatea rămâne păstrarea eficienței deja obținute.
Cu alte cuvinte, înainte ca borcanele, PET-urile mari sau recipientele pentru lactate să intre oficial în SGR, infrastructura trebuie să fie suficient de puternică pentru a absorbi noile fluxuri fără a afecta performanța actuală a sistemului.
