_4d900d0399.jpg)
Cazul său readuce în discuție pericolele ascunse ale acestor produse, tot mai populare în rândul tinerilor și adolescenților.
Opt doze pe zi – un obicei cu consecințe grave
Cazul a fost prezentat în detaliu de publicația medicală BMJ Case Reports. Potrivit medicilor, bărbatul consuma nu mai puțin de opt doze de energizant într-o singură zi. În urma acestui consum extrem, acesta a suferit un accident vascular cerebral localizat la nivelul talamusului – o formă întâlnită foarte rar în practica medicală.
La internare, tensiunea lui arterială era alarmantă: 254/150 mmHG, un nivel periculos chiar și pentru persoanele cu hipertensiune severă. Pacientul prezenta hemipareză pe partea stângă, dificultăți în mers și vorbire neclară. Deși tensiunea a scăzut după întreruperea consumului de energizante, unele simptome au persistat ani întregi.
Consecințe pe termen lung
La opt ani după incident, bărbatul încă resimte efectele consumului excesiv: amorțeală în mâna stângă, furnicături la picioare și probleme de coordonare. Acesta mărturisește că nu a realizat niciodată cât de periculoase pot fi aceste băuturi atunci când sunt consumate în cantități mari.
Experții avertizează că tot mai mulți tineri consumă energizante fără să cunoască riscurile reale. Studiile arată că ingredientele acestor băuturi pot afecta atât sistemul cardiovascular, cât și cel neurologic, în special atunci când sunt consumate frecvent sau în cantități mari.
Un raport din 2019 a evidențiat modificări în activitatea inimii după ingestia de energizante, iar medicii susțin că riscul de accident vascular cerebral este în creștere în rândul consumatorilor fideli.
De ce sunt periculoase?
În mod obișnuit, o porție de 250 ml de energizant conține în jur de 80 mg de cafeină, comparativ cu 30 mg într-o ceașcă de ceai sau 90 mg într-o cafea. Însă anumite produse pot depăși chiar și 500 mg de cafeină per doză.
Mai mult, combinația dintre cafeină și alte substanțe precum taurină, guarana, ginseng sau glucuronolactonă poate amplifica efectele stimulante, crescând tensiunea arterială și suprasolicitând sistemul nervos și cel cardiovascular. Aceste interacțiuni pot contribui la apariția unui accident vascular cerebral, avertizează autorii studiului.
