ZIUA NAŢIONALĂ A FRANŢEI. Trump şi Macron, la parada de pe Champs-Elysees din Paris

Azi este Ziua naţională a Franţei, o sărbătoare cu valoare europeană

Franța sărbătorește ziua națională la 14 iulie. La Paris, Donald Trump şi Emmanuel Macron au participat la parada de 14 iulie de pe bulevardul Champs-Elysees din Paris. 

UPDATE: Trump, care a sosit joi dimineață în capitala Franței, s-a așezat împreună cu soția sa, Melania, în tribuna oficială din Piața Concordiei, unde îi aștepta soția lui Macron, Brigitte. 

După câteva minute, și-a făcut apariția și șeful statului francez, după ce a parcurs bulevardul Champs-Élysées într-un jeep militar decapotabil de la bordul căruia a salutat trupele care îi prezentau onorul și publicul, și după ce a ascultat imnul național al Franței, La Marseillaise, flancat, printre alții, de premierul Edouard Phillipe și de ministrul apărării, Florence Parly. Macron și Trump s-au salutat și au schimbat câteva vorbe. 

În semn de omagiu pentru rolul Statelor Unite în victoria aliaților, în primul Război Mondial, parada militară a fost deschisă de un grup de militari americani, cinci militari americani purtând chiar uniforme din acea perioadă. 

 

Totodată, cerul Parisului a fost survolat de opt avioane de vânătoare americane (șase aparate de tip F16 și două F22), imediat după zborul unei patrule franceze, formată din nouă avioane Alphajet. Parada era programată să dureze două ore, iar la defilare iau parte 3.720 de militari, 149 de vehicule, 62 de motociclete, 241 de cai, 63 de avioane și 29 de elicoptere, scrie agerpres.ro

Donald Trump şi Emmanuel Macron, la parada de 14 iulie de pe bulevardul Champs-Elysees din Paris

Preşedintele Statelor Unite se află într-o vizită oficială la Paris, acolo unde va asista la festivităţile de Ziua Franţei. 

În prima zi a vizitei sale în Franţa, Donald Trump şi Emmanuel Macron au marcat printr-o ceremonie o sută de ani de la intrarea Americii în Primul Război Mondial. Preşedintele american şi prima Doamnă au mers apoi la mormântul lui Napoleon Bonaparte din Domul Invalizilor şi vor termina ziua cu o cină alături de cuplul Macron la un restaurant renumit din Turnul Eiffel.

Începând cu ora 16.00, va avea loc o recepţie la Ambasada Franţei din Bucureşti. 

Brigada Rutieră a Capitalei anunță că traficul rutier va fi închis, vineri, pe strada Christian Tell (între Piaţa Amzei şi bd. Dacia), începând cu ora 8.00, şi pe strada Biserica Amzei (între strada Mendeleev şi Calea Victoriei), începând cu ora 14.00, pentru evenimente dedicate Zilei Naţionale a Franţei.

Franța sărbătorește ziua națională la 14 iulie

Aceasta marchează aniversarea căderii Bastiliei (1789). Situată în Vestul Europei, Franța are limite Belgia, Luxemburg, Germania, Elveția, Italia, Monaco, Marea Mediterană, Spania, Andorra, Oceanul Atlantic și Canalul Mânecii.

Cea mai mare țară (ca suprafață) din Europa Occidentală, cu două fațade maritime (Oceanul Atlantic și mările adiacente în Vest și Marea Mediterană în Sud Est), Franța are un relief variat. Munții cuprind: Alpii Francezi, cu văi adânci și relief glaciar tipic (ghețari, lacuri, creste ascuțite, văi), cu altitudinea sub 3.000 m în Alpii Maritimi și peste 4.000 m în Alpii Savoiei (Mont Blanc 4.810 m, altitudinea maximă din țară), Munții Pirinei, în Sud-Vest, la granița cu Spania (altitudine maximă 3.404 m în Pic d'Aneto) și Munții Jura (altitudine maximă 1.723 m) și Vosgi (altitudine maximă 1.424 m), mai scunzi și mai vechi, în Est, bine împăduriți. De asemenea, are regiuni colinare și podișuri — Ardenii în Nord-Est, Masivul Armorican în Nord-Vest, Masivul Central, dominat de înălțimi vulcanice (Puy de Dome 1.465 m, Puy de Sancy 1.886 m), în partea central-sudică, precum bazine și culoare depresionare (bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, câmpia Alsaciei) și câmpii litorale (Languedoc, Roussillon, Gascogne).

Clima este temperat-oceanică, cu precipitații mai bogate în Vest și în munții înalți (peste 1.000 mm/an) și mediteraneană (precipitații 500 mm/an) pe litoralul sudic, unde vânturile reci, precum mistralul și tramontanul, pot compromite recoltele de citrice. Rețeaua hidrografică este densă, legată printr-un sistem de canale (4.600 km) și orientată spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) și spre Marea Mediterană (Rhone). Peste 1/4 din teritoriu este acoperit de păduri temperate (stejar, fag, conifere). Fauna este relativ bogată, există zece Parcuri Naționale, dintre care trei în afara metropolei (în Guyana, Guadeloupe și La Reunion), 27 de parcuri regionale și peste 122 de rezervații naturale ce protejează elemente rare din floră și faună, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika (japonez), capra neagră ș.a. Ariile protejate reprezintă mai mult de 1/10 din suprafața țării (11,3%).

De la franci, populația care a cucerit în secolul al V-lea teritoriile pe care se află Franța în prezent, provine și numele acestui stat, potrivit www.mae.ro. Franța a fost fondată, propriu-zis, în secolul al IX-lea, odată cu Tratatul de împărțire a imperiului lui Carol cel Mare, însă cel care a reușit să impună un model de putere regală a fost regele Hugo Capet, începând cu secolul al X-lea. Printre reprezentanții de seamă ai dinastiei Capet s-au numărat Ludovic al IX-lea, zis Ludovic cel Sfânt. Secolul al XIV-lea și o mare parte din secolul al XV-lea au fost marcate de războaie și conflicte, precum Războiul de o sută de ani, dar și de epidemii și frământări sociale, menționează același site.

Această perioadă tulbure a fost încheiată odată cu înscăunarea lui Francisc I, în 1515 și a emergenței Renașterii în Franța. Autoritatea regală, pusă în discuție pe durata războaielor religioase (1562-1598), a fost restaurată de Ludovic al XIII-lea, dar mai ales de Ludovic al XIV-lea, care a instaurat puterea absolută a regelui. Dinastia regală a fost înlăturată de revoluția din 1789, odată cu răsturnarea regelui Ludovic al XVI-lea și proclamarea Primei Republici, în 1792. În 1804, Napoleon a instaurat puterea imperială al cărei sfârșit, în 1815, a declanșat o perioadă dominată atât de încercările de restaurare a regalității, cât și de revoluții. Sfârșitul celui de-al Doilea Imperiu, în 1870, a marcat revenirea definitivă a regimului republican.

Participantă la Primul Război Mondial, Franța, deși în ruine, a ieșit victorioasă. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus țării, însă, o perioadă întunecată, marcată de colaborarea dintre autoritățile franceze și Germania nazistă. Mișcarea de Rezistență a contribuit la crearea unei noi clase politice, fiind cea care a organizat reconstrucția țării, pe durata celei de-a IV-a Republici. Totodată, a jucat un rol determinant și sub cea de-a V-a Republică, marcată de revenirea pe scena publică și la putere a generalului Charles de Gaulle. Franța s-a confruntat până în anii '60, cu războaie de independență ale fostelor colonii și cu decolonizarea. Războiul din Algeria a marcat sfârșitul celei de-a IV-a Republici, iar în 1958 o nouă Constituție a proclamat cea de-a V-a Republică.

Capitala Franței este Paris, iar principalele orașe sunt: Marseille, Lyon, Toulouse, Nice, Nantes, Strasbourg, Montpellier, Bordeaux, Lille, Rennes. Principalele zone sau obiective turistice: Parisul și împrejurimile (palatele Versailles, Chantilly, Fontainebleau, Compiegne, Vaux-le-Vicomte ș.a., parcul de distracții Disneyland Paris, unic în Europa); valea Loirei, cu vestitele castele din secolele XV-XVI (Chinon, Chenonceau, Blois, Amboise, Chambord, Angers, Azay-le-Rideau, Saumur, Valençay, Loches, Cheverny, Villandry ș.a.), litoralul Oceanului Atlantic, cu stațiunile Deauville, Trouville, Honfleur și Mănăstirea Mont St. Michel (sec. X) de pe insulița omonimă în Normandie, Les Sables d'Olonne în Vendée, Biarritz și alte stațiuni pe Côte d'Argent (în SV), litoralul mediteranean, cu Côte d'Azur (St. Tropez, St. Raphaël, Cannes, Grasse, Antibes, Nice, Menton), precum și sectorul cuprins între gurile Rhônului și granița cu Spania, mult dezvoltat în ultimele decenii (La Grande Motte, Port-Camargue, Cap d'Agde, Port-Leucate, Port-Barcares ș.a.); Provence cu Avignon (Palatul Papilor, podul St.Bénézet ș.a.), Arles (vestigii romane, monumente medievale), Aix-en-Provence ș.a.; Alpii, cu orașele Grenoble — gazda Olimpiadei Albe din 1968—, Chambéry, Annecy, Briançon ș.a. (fiecare cu multe monumente istorice și de artă) și stațiunile Chamonix, Mont Blanc, Les Contamines, Avoriaz, Megeve, Aix-les-Bains, Evian-les-Bains (ultimele două stațiuni balneare) ș.a., Munții Pirinei, cu Lourdes (faimos centru de pelerinaj), Font Romeu, Vernet-les-Bains ș.a.; metropolele regionale Lyon, Bordeaux, Strasbourg (centru cu vocație europeană), Marseille; vechile orașe Reims, Chartres, Amiens ș.a.

Parisul oraș situat în partea central-nordică a țării, într-o depresiune, presărată cu coline (Montmartre, Saint-Genevieve ș.a.), pe fluviul Sena, în aval de confluența acestuia cu Marna. Așezare a tribului celtic al parisilor, apoi, după cucerirea Galliei de către Caesar (52 î.Hr.), oraș roman (Lutetia Parisiorum), Paris devine, în 508, capitala Regatului Franc al lui Clovis. Capitală, din 987, și principalul centru economic, politic și cultural al Franței medievale și moderne, istoria Parisului se identifică cu cea a țării. De Paris sunt legate revoluțiile din 1789, 1830 și 1848. În secolele XVII-XIX orașul se impune ca o metropolă culturală a Europei ("Orașul-lumină"), potrivit volumului "Enciclopedia Statelor Lumii" (2016).

În prezent Paris este o adevărată metropolă culturală a lumii: 13 universități cu peste 300.000 studenți (între care amintim, Université de Paris I, Panthéon-Sorbonne, fondată în 1971, 43.000 studenți), Academia Franceză (fondată în 1635) și alte cunoscute academii (Goncourt, fondată în 1896, Academia de Arte Frumoase, fondată în 1648, Academia de Științe, fondată în 1666), College de France (fondată în 1530), biblioteci (Bibliothčque Nationale de France, fondată în secolul al XIV-lea), zeci de asociații și societăți științifice și culturale (între ele, Société de Géographie, fondată în 1821, prima societate de profil din lume, Société de Biologie, fondată în 1848, Société Mathématique de France, fondată în 1872 ș.a.), edituri renumite (Gallimard, Hachette ș.a.), circa 60 de teatre (La Comédie Française, Odéon Théâtre de l'Europe, Petit Odéon ș.a.), operă (Opéra Garnier și Opéra Bastille), circa 50 de mari muzee (Musée du Louvre, fondată în 1793, Carnavalet, Musée National de l'Art Moderne, Musée National des Techniques, Musée d'Orsay, de artă modernă, muzeele Rodin, Picasso, Salvador Dali ș.a.), mai menționează volumul "Enciclopedia Statelor Lumii" (2016).

Monumente: Catedrala Nôtre-Dame (secolele XII-XIII), bisericile St. Germain-des-Prés (1163, cea mai veche din Paris), Sainte-Chapelle, Marie Madeleine (1764) ș.a., complexul Louvre (1204-1860, vechi palat al regilor Franței, astăzi muzeu), Palatul Elysée (secolul al XVIII-lea, reședință, din 1873, a președintelui țării), palatele Luxembourg (1615), Bourbon (1718) ș.a., Arcul de Triumf (1808, 50 m înălțime), Turnul Eiffel (1889, 321 m înălțime), Domul Invalizilor/Dôme des Invalides (1670), ce adăpostește și sarcofagul lui Napoleon, edificiul Operei/Opéra Garnier (1862-74), bazilica Sacré-Coeur (1875-1914), Primăria (1871), palatele moderne Chaillot (1937), UNESCO (1958), Turnul Montparnasse (1972, înalt de 209 m), Marele Arc (1989, 110 m înălțime) din cartierul La Défense, Obeliscul din Luxor (secolul al XIII-lea î.Hr., adus din Egipt și amplasat în Place de la Concorde), centrul cultural Georges Pompidou (Beaubourg, 1977, care găzduiește și atelierul lui Brâncuși, reconstituit), noul edificiu al Bibliotecii Naționale (1996).

Sursa: Agerpres

Articole recomandate


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?