Curtea de Apel București a decis, luni, să respingă cererea Monei Muscă de revizuire a verdictului de colaborator al fostei Securități pe care fostul deputat l-a primit de la CNSAS în 2006.
Decizia de luni este definitivă și irevocabilă.
Avocatul Monei Muscă, Valeriu Stoica, a declarat, la ultimul termen al procesului, de luni, 2 februarie, că, având în vedere că Ordonanața CNSAS a fost declarată neconstituțională, orice decizie luată în baza acesteia este nulă.
Mona Muscă le-a cerut magistraților Curții de Apel, în decembrie 2006, să desființeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. Muscă a decis să conteste acestă decizie a Curții de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeași instanță, numai în anumite condiții prevăzute de Codul de Procedură Civilă.
În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declarații, în legătură cu declarația pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta Securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declarație pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta Securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliție politică.
În septembrie 2006, CNSAS a decis că fostul deputat a făcut poliție politică, după ce s-a descoperit că a semnat un angajament cu Securitatea, în perioada în care era asistent universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara.
Scandalul "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Șandru a lansat informația că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relația cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenții străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universității din Timișoara.
În aceeași săptămână, Mona Muscă a admis, mai întâi, că a furnizat date despre studenții străini, însă nu Securității, ci conducerii instituției la care lucra, după care, într-o conferință de presă organizată ad-hoc, a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu poliția politică a statului comunist."N-am ezitat să semnez un angajament cu Securitatea strict pe această problemă - siguranța studenților străini și a statului român în raport cu ei. Acest lucru mi s-a părut normal fiindcă, atunci, orice persoană din România era obligată să dea informații despre studenții străini. Era o obligație a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au mânat-o în relația cu Securitatea. Mona Muscă accentua, în acea conferință de presă, ideea că informațiile pe care le furniza securiștilor nu constituie poliție politică, după definiția dată de așa-numita Lege "Ticu".
Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia că relația Monei Muscă-Securitate se definește ca "poliție politică". "Este o gravă eroare (decizia CNSAS, n.r). Voi face contestație și voi merge în instanță. Sunt uluită ce se poate întâmpla cuiva în România, ce se poate întâmpla atunci când partenerii sau adversarii politici vor să te elimine sau atunci când nu faci parte din niciun grup de interese. La ce folosește nu știu", au fost comentariile Monei Muscă, imediat după aflarea verdictului.
