Copii de vânzare

Ciudatele tranzacții au ajuns în atenția Direcției de Combatere a Crimei Organizate și Corupției din cadrul Inspectoratului General al Poliției. Până și primarul comunei Daia, Ionel Moroacă, este anchetat pentru că ar fi participat la o astfel de tranzacție.

Conform obiceiurilor comunității rome, la nuntă, mireasa primește o zestre considerabilă din partea părinților, zestre care lipită la averea mirelui sporeste puterea familiei băiatului. Disperați că nevestele le nasc numai fete, romii din Sintești au găsit o cale mai simplă de a-și proteja averile: cumpărarea de băieți. Procedeul este cât se poate de simplu: romii se interesează de femeile sărace din comunele învecinate care urmează să nască. Le găsesc, negociază prețul și, imediat după nașterea micuților, se prezintă împreună la un notar.

Aici încheie un act în care declară că au întreținut relații sexuale cu acele femei iar în baza documentului obțin de la Primărie certificatul de naștere al copilului cu numele lor trecut la rubrica „tată”. În acest mod este ocolită atât procedura legală a adopției cât și stabilirea tutelei. Există și o explicație "filozofică" a acestui fenomen. Ea aparține bulibașei din Sintești.

Primarul din comuna Vidra, de care aparține satul Sintești, știe despre obiceiul romilor de a cumpăra băieți.

Detaliile vânzării de copii sunt puse la punct cu mult înainte de nașterea acestora. Negocierile se poartă, de obicei, într-o cârciumă.

Filmul tranzacției este explicat în amănunt de o femeie care a luat parte la negocierile dintre romii bogati din Sintesti si câteva femei însărcinate din Daia. Aceasta susține că informațiile despre femeile însărcinate din sat erau date chiar de primar.

Floricica Breabăn și-a vândut copilul fără să clipească. Cumnatul femeii spune că greutățile au determinat-o să renunțe la băiat.

De regulă, aceste tranzacții ilegale primesc girul autorităților, iar lipsa reclamantului duce la oprirea cercetărilor. Dacă cel care cumpără copilul declară în fața notarului că a întreținut relații sexuale cu mama naturală, acest fapt devine act valabil. Instituțiile statului iau act, în aceste cazuri, de paternitatea copilului, neputând sa mai faca vreo verificare suplimentară. Si asa, în lipsa reclamației tatălui natural, procedura de adopție este ocolită.

Folosind însă, tertipul declarației notariale, cei care au făcut afacerea au ocolit Direcția de Protecțiea Copilului. Spre deosebire de alte cazuri similare cunoscute în comunitățile de romi din jurul Capitalei, aici au apărut "bâlbâieli" în declarațiile participanților la tranzacție. În plus, de această dată, amestecul primarului este punctat și de cei care cercetează cazul.

Nici actualul bărbat al Floricicăi nu e în stare să clarifice lucrurile. Nici măcar nu i se pare că afacerea cu copii reprezintă ceva ieșit din comun.

Primarul comunei Daia susține că n-are nicio legătură cu această poveste. Cu toate că ofițerii care se ocupă de dosarul vânzării copilului au disjuns cauza și continuă să-l cerceteze pe primarul Moroacă pentru "eventuale infracțiuni sau complicitate la infracțiuni prevăzute de Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane".

Floricica n-a plecat, însă, prea departe. Am găsit-o câteva comune mai la vale, în Malu. Nu părea deloc afectată de amploarea pe care o luase povestea ei. Dealtfel dialogul pare rupt din context..

Despre cel cu care, conform declarațiilor notariale, Floricica l-a conceput pe băiat, nu știe mare lucru. Nu putem trece peste lipsa de inspirație de care au dat dovadă rromii din satul Sintești de-a lungul timpului. Astfel, cu mici excepții, pe toți îi cheamă Mihai Gheorghe! Mai puțin Bulibașa, care este, însă, tot Mihai. Dar Ion.

Direcției de Protecția Copilului Giurgiu nu i-a mai rămas, deci, decât un rol decorativ, de consiliere a mamei naturale. O formalitate în urma căreia, Floricica Breabăn urma să-și dea seama de consecințele gestului iresponsabil..

De la Serviciul de Stare Civilă, lucrurile se văd mult mai simplu. Nici aici nu se miră nimeni când vine vorba de vinderea mascată a unui copil, semn că rromilor din Sintești le-a mers vestea departe.

Se pare, însă, că această tranzacție nu este singura de acest fel încheiată în zonă. Localnicii știu care sunt copii cumpărați în urmă cu mai mulți ani.

Nicio autoritate nu-i poate opri pe țiganii din Sintești să-și cumpere moștenitori. Nici măcar Bulibașa. Cuvântul lui, până de curând hotărâtor, a ajuns să fie luat în râs, în special de rromii tineri. Altădată o veritabilă instanță pentru ei, Bulibașa acceptă că vremea i-a trecut.

Localnicii, însă, s-au obișnuit să procedeze așa. Ca orice obicei păgubos, e greu de vindecat. Apoi, o adopție în toată regula ar presupune o anchetă socială. Rromii din Sintești, deși au o stare materială foarte bună, nu pot dovedi cu acte în regulă că au din ce trăi. Atunci, preferă să ocolească legea. Au, însă, vecini care le condamnă apucăturile.

Bărbatul Floricicăi Breabăn nu vede în această afacere nimic anormal. E chiar indignat când ne vede la poarta lui..

Deci romii din Sintești sunt liberi să ocolească și de-acum încolo procedurile legale de adopție. Dacă Poliția nu-i poate opri, Bulibașa încă mai încearcă.

Un final, pe care l-am mai văzut de multe ori. Suntem asigurați de faptul că există legi. Chiar așa: există legi?