Întrebat despre acuzațiile lansate de sindicatul angajaților din Guvern, care susțin că șeful Cancelariei, Mihai Jurcă, ar fi cerut liste cu angajații ce au participat la proteste, Ilie Bolojan a afirmat că nu știe despre acest lucru, dar a confirmat că el însuși i-a cerut informații ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene despre situația protestatarilor.
„Știu doar că l-am întrebat pe ministrul Pîslaru dacă sunt liberi sau plătiți și l-am rugat să verifice. Dacă participi la alte activități, trebuie să îți asumi. Să fii la protest, și pontat, și plătit nu este corect în niciun domeniu, nici la Cancelarie. Sindicatul nu mă întreabă pe mine când își generează acțiunile. Fac ce consideră de cuviință,” a explicat Bolojan.
După marele protest al funcționarilor publici, din 15 septembrie, sindicatul angajaților din Guvern a prezentat un document care indica faptul că șeful Cancelariei, Mihai Jurcă, ar fi încercat să obțină liste cu angajați ai Cancelariei care s-au alăturat protestatarilor.
Ce spune legea despre protestul de muncă spontan în România
În România, protestele de muncă spontane — adică cele organizate fără notificare prealabilă și fără respectarea procedurilor legale — sunt reglementate strict și pot fi considerate ilegale, în funcție de context. Iată principalele prevederi:
Legea dialogului social nr. 367/2022 reglementează dreptul la grevă și proteste în cadrul relațiilor de muncă.
Articolul 183 din lege prevede că greva trebuie să fie precedată de o procedură de conciliere și notificare. Grevele spontane, care nu respectă aceste etape, nu sunt recunoscute legal. În aceste condiții, protestul spontan la locul de muncă nu este protejat legal și poate fi considerat abatere disciplinară, iar angajatorul poate aplica sancțiuni, inclusiv desfacerea contractului de muncă și tragerea la răspundere pentru eventuale prejudicii.
