Trei ani de când Klaus Iohannis a fost ales preşedintele României. Cele mai grele provocări

Thursday, 16 November 2017, 16:58 Sursă: REALITATEA.NET

16 noiembrie 2014, ziua în care Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României, după ce l-a învins pe Victor Ponta, în turul 2 al alegerilor prezidenţiale. Au trecut trei ani de atunci, iar în mandatul său a trebuit să facă faţă unor provocări dificile, cauzate de cele mai multe ori de măsurile controversate luate de Guvernul Ponta, Grindeanu sau Tudose. Cea mai mai importantă din anul 2017: OUG 13, când peste 250 000 de oameni au protestat în ţară, faţă de ordonanţa prin care abuzul în serviciu era dezincriminat. Totodată, provocări au fost şi pe plan extern: dar întâlnirea dintre Klaus Iohannis şi Donald Trump a fost probabil, cel mai mare succes al preşedintelui, la capitolul întâlniri cu şef de stat.

Adaugă părerea ta

În ianuarie, când Guverul se pregătea să adopte ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale, preşedintele Klaus Iohannis a mers la şedinţa de Guvern şi le-a spus miniștrilor, în deschiderea ședinței pe care a prezidat-o, că "sunt doi elefanți în încăpere":

"Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți — ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață, iar domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc deja cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind grațierea și modificarea codurilor", a afirmat Iohannis.

El a precizat că premierul s-a angajat ca aceste două acte normative să nu fie băgate "peste noapte" în nicio ședință de Guvern. Nu a fost aşa, întrucât OUG 13 a fost adoptată la sfârşitul lui ianuarie, noaptea, ca hoţii.  Abia apoi, după proteste, Guvernul a abrogat-o.

Ordonanţa pentru modificarea Codului Fiscal este cea mai recentă dispută pe care Klaus Iohannis a avut-o cu GuvernuL PSD-ALDE, după ce preşedintele a cerut să renunţe la "ţopăiala fiscală".

Şeful statului a câstigat alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 când a promis că va schimba „modul de a face politica”, atat in relatia cu instituţiile statului, in special Parlamentul şi Guvernul, cat şi în relaţia cu cetăţenii.

Iohannis a susţinut că va încuraja schiimbarea legislaţiei electorale, al carei punct principal era introducerea votului prin corespondenţă, ceea ce până la urmă s-a şi întâmplat.

Însă, această formă a votului prin corespondenţă nu a răspuns în integralitate cerinţelor societăţii civile, în condiţiile în care legea e aplicabilă doar pentru parlamentare, numărul de parlamentari de destul de mic şi procedurile de înregistrare au fost destul de dificile

O altă reuşită a şefului statului este faptul că a reuşit să convingă o parte din partide să se reformeze, să propună pentru locale şi parlamentare oameni integri. Formaţiunile care au răspuns apelului preşedintelui au fost, în special, PNL şi USR. Reformarea i-a costat scump pe liberali care au fost nevoiţi să renunţe la buni organizatori, cum este cazul lui Vasile Blaga sau Dan Motreanu.

În cursul anului 2015, Iohannis a organizat mai multe dezbateri şi consultări cu partidele pe tema marilor proiecte ale României, care s-au concretizat în luna septembrie cu înfiinţarea unui grup de lucru pentru întocmirea unui proiect de ţară. Din acest organism fac parte politicieni şi membri ai societăţii civile, fiind stabilit abia 2017 ca termen pentru elaborarea unui document programatic. Acesta ar urma însă să evidenţieze marile direcţii de dezvoltare ale României pe un termen mediu şi lung şi ar trebui să fie asumat de toate forţele politice.

Şeful statului a fost pus în dificultate pe teme ce ţin de politică externă.

Iniţial, România a respins ideea cotelor obligatorii cu imigranţi, alăturându-se unui grup de state care nu a avut însă câştig de cauză.

Ulterior, România a precizat că aceste cote pot fi atinse şi acceptate, în pofida faptului că numărul avansat de Comisia Europeană a tot crescut. De asemenea, un moment în care şeful statului a fost prins în ofsaid a fost cel legat de propunerea României de a înfiinţa un grup naval NATO la Marea Neagră pentru exerciţii.