16 noiembrie 2014, ziua în care Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, după ce l-a învins pe Victor Ponta, în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Au trecut trei ani de atunci, iar în mandatul său a trebuit să facă față unor provocări dificile, cauzate de cele mai multe ori de măsurile controversate luate de Guvernul Ponta, Grindeanu sau Tudose. Cea mai mai importantă din anul 2017: OUG 13, când peste 250 000 de oameni au protestat în țară, față de ordonanța prin care abuzul în serviciu era dezincriminat. Totodată, provocări au fost și pe plan extern: dar întâlnirea dintre Klaus Iohannis și Donald Trump a fost probabil, cel mai mare succes al președintelui, la capitolul întâlniri cu șef de stat.
În ianuarie, când Guverul se pregătea să adopte ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale, președintele Klaus Iohannis a mers la ședința de Guvern și le-a spus miniștrilor, în deschiderea ședinței pe care a prezidat-o, că "sunt doi elefanți în încăpere":
"Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți — ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață, iar domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc deja cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind grațierea și modificarea codurilor", a afirmat Iohannis.
El a precizat că premierul s-a angajat ca aceste două acte normative să nu fie băgate "peste noapte" în nicio ședință de Guvern. Nu a fost așa, întrucât OUG 13 a fost adoptată la sfârșitul lui ianuarie, noaptea, ca hoții. Abia apoi, după proteste, Guvernul a abrogat-o.
Ordonanța pentru modificarea Codului Fiscal este cea mai recentă dispută pe care Klaus Iohannis a avut-o cu GuvernuL PSD-ALDE, după ce președintele a cerut să renunțe la "țopăiala fiscală".
Șeful statului a câstigat alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 când a promis că va schimba „modul de a face politica”, atat in relatia cu instituțiile statului, in special Parlamentul și Guvernul, cat și în relația cu cetățenii.
Iohannis a susținut că va încuraja schiimbarea legislației electorale, al carei punct principal era introducerea votului prin corespondență, ceea ce până la urmă s-a și întâmplat.
Însă, această formă a votului prin corespondență nu a răspuns în integralitate cerințelor societății civile, în condițiile în care legea e aplicabilă doar pentru parlamentare, numărul de parlamentari de destul de mic și procedurile de înregistrare au fost destul de dificile
O altă reușită a șefului statului este faptul că a reușit să convingă o parte din partide să se reformeze, să propună pentru locale și parlamentare oameni integri. Formațiunile care au răspuns apelului președintelui au fost, în special, PNL și USR. Reformarea i-a costat scump pe liberali care au fost nevoiți să renunțe la buni organizatori, cum este cazul lui Vasile Blaga sau Dan Motreanu.
În cursul anului 2015, Iohannis a organizat mai multe dezbateri și consultări cu partidele pe tema marilor proiecte ale României, care s-au concretizat în luna septembrie cu înființarea unui grup de lucru pentru întocmirea unui proiect de țară. Din acest organism fac parte politicieni și membri ai societății civile, fiind stabilit abia 2017 ca termen pentru elaborarea unui document programatic. Acesta ar urma însă să evidențieze marile direcții de dezvoltare ale României pe un termen mediu și lung și ar trebui să fie asumat de toate forțele politice.
Șeful statului a fost pus în dificultate pe teme ce țin de politică externă.
Inițial, România a respins ideea cotelor obligatorii cu imigranți, alăturându-se unui grup de state care nu a avut însă câștig de cauză.
Ulterior, România a precizat că aceste cote pot fi atinse și acceptate, în pofida faptului că numărul avansat de Comisia Europeană a tot crescut. De asemenea, un moment în care șeful statului a fost prins în ofsaid a fost cel legat de propunerea României de a înființa un grup naval NATO la Marea Neagră pentru exerciții.
