Alegătorii din România, Ungaria și Polonia sunt tot mai tentați de cei care le oferă soluții simple, dar înșelătoare, semnalează publicația britanică The Guardian, într-un articol în care este subliniat faptul că această parte a Europei este supusă unui important test de presiune din care statul de drept poate câștiga sau poate pierde.
"În 31 ianuarie, în timpul unei ședințe suspect de secretă, Guvernul României a adoptat două ordonanțe prin care a schimbat Codul Penal. Măsurile au fost imediat percepute ca o intenție de dezincriminare a unor infracțiuni de corupție, principalii beneficiari fiind politicieni din partidul de guvernământ. Au izbucnit proteste de stradă, care au culminat duminica trecută cu cele mai mari demonstrații de la căderea comunismului", relatează pe scurt The Guardian, într-un articol publicat sub semnătura lui Jan Kubik, profesor și director la UCL School of Slavonic and East European Studies, scrie Ziare.com.
Acesta subliniază că în țările est-europene situația este "volatilă" pentru că trei forțe se lupta pentru a domină: politicienii tradiționali, deseori corupți, publicul nerăbdător și mânios, care este în creștere, și demagogii.
Europa Centrală și de Est, care a ieșit din comunism în 1989, este un "laborator convenabil" pentru studierea evoluției noilor politici, mai arată autorul articolului citat, și asta pentru că în aceste țări instituțiile nu sunt protejate de cultură pro-democratică, fiind mai expuse testelor sub presiune.
The Guardian dă ca exemplu Ungaria și Polonia, unde regulile statului de drept, acel cunoscut sistem "checks and balances", au fost manipulate în mod periculos. Însă cei care strâmbă din nas și se întreabă de ce valorile occidentale nu pătrund în țările est-europene ar trebui să se gândească mai întâi la creșterea populismului în Marea Britanie, Franța sau Olanda, spune autorul articolului citat.
Jan Kubik reamintește faptul că după prăbușirea comunismului, aproape 30 de țări au încercat să își reconstruiască economiile, să redeseneze sistemul politic și să își reinventeze identitatea.
Și criză economică din 2008 a jucat un rol, dar asta nu a explicat pe deplin ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, de exemplu, unde, în 2006, un premier a admis că partidul sau a câștigat alegerile... mințind. În Polonia, de asemenea, criza economică s-a manifestat mai puțin sever decât în majoritatea țărilor europene și totuși, în 2015 alegerile au fost câștigate de două dintre cele mai vocale partide anti-sistem.
Cum să ne explicăm acest lucru? Un studiu arată că oamenii se îndreaptă către forțele politice populiste de dreapta care le dau siguranța că lumea lor "tradițională" nu a dispărut definitiv în această cultură post-materialistă, cosmopolită, promovată de elitele urbane, spune Kubik.
În aceste state, în special în Polonia, visul de restaurare a paradisului pierdut capătă deseori tonuri de puternic naționalism, care interferează și cu sentimentul superiorității religioase, mai comentează el.
Există pericolul ca furia canalizată de populiști să dărâme instituțiile slabe. Acesta este motivul pentru care această parte a Europei a devenit acum o zona critică de testare.
"O parte însemnată a populației poate fi convinsă, din câte se pare, că a proteja domnia legii și guvernarea bazată pe reguli nu este la fel de importantă că voință populară exprimată prin vot", mai subliniată prof. Kubik, subliniind că această este chiar fundamentul populismului.
Vezi mai multe pe Ziare.com.
