Preşedintele Iohannis a mai spus obiecţiile făcute sunt convergente cu viziunea şi interesele României şi că soluţiile care urmează să fie agreate trebuie să se bazeze pe valorile şi principiile Uniunii Europene.
"Pachetul conţine patru domenii: guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi libertatea de mişcare şi beneficiile sociale. Pentru primele trei domenii, suntem dispuşi să suţinem propunerile. Referitor la cel de-a patrulea domeniu, vom susţine libertatea de mişcare a muncitorilor şi nediscriminarea acestora", a afirmat Klaus Iohannis.
Legat de limitarea accesului la prestaţii sociale pentru unii lucrători ai Uniunii Europene, preşedintele ţării a spus că pentru România este important ca mecanismul de salvgardare să nu fie discriminatoriu şi să fie limitat cât mai mult în timp. "Urmărim să eliminăm orice intenţie de discriminare a cetăţenilor români", a mai spus acesta.
"Referitor la cea de-a patra secţiune a pachetului - libertatea de mişcare şi beneficiile sociale - vom susţine în continuare importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea privește accesul la prestațiile sociale. Pachetul propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestații sociale, specifice Marii Britanii, pentru lucrătorii - cetățeni ai Uniunii care doresc să intre acolo pe piața muncii. Am subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepțional și cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente", a spus preşedintele României.
"Totodată, am susţinut că trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive. Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocațiilor pentru copii, în situația în care copiii nu se află cu părinții în statul în care aceștia lucrează.
Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetăţenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestații sociale. Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri. Suntem interesați ca tot acest exercițiu să contribuie la îmbunătățirea funcționării Uniunii. Întregul pachet pe care sperăm că îl vom adoptata la sfârșitul acestei săptămâni, la Bruxelles, intra în vigoare numai după ce Marea Britanie confirmă oficial, pe baza rezultatului viitorului referendum, dorința de a-și păstra statutul de membru al Uniunii Europene", a detaliat şeful statului.
Legat de limitarea accesului la prestaţii sociale pentru unii lucrători ai Uniunii Europene, preşedintele ţării a spus că pentru România este important ca mecanismul de salvgardare să nu fie discriminatoriu şi să fie limitat cât mai mult în timp. "Urmărim să eliminăm orice intenţie de discriminare a cetăţenilor români", a mai spus acesta.
