Propuneri pentru programul de guvernare

Varujan Pambuccian – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale

Asigurarea independenței energetice, auto-sustenabilității alimentare, a problemelor legate de locuire precum și stoparea deșertificării sudului României sunt domeniile în care vă propun soluții pe termen mediu și lung. Pachetul de programe care vizează aceste domenii adresează baza piramidei lui Maslow, adică nevoia de energie, apă, hrană adăpost și mediu curat. În condițiile în care ne îndreptăm spre o criză a apei, a hranei și a condițiilor de locuire, consider acest pachet ca fiind minimul necesar pentru a asigura o calitate acceptabilă a vieții, o dezvoltare a economiei românești și o atenuare a dezechilibrului balanței comerciale.

În deceniile următoare deșertificarea și scăderea rezervei de apă în sol se vor accentua. Acest lucru va duce la transformarea apei într-o resursă critică și la avansul suprafețelor de teren supuse deșertificării. Impactul major al acestui fenomen va fi asupra producției agricole și a scăderii producției de energie electrică din sură hidro. Acest fenomen ne obligă să venim cu soluții alternative

1.    Programul pentru agricultura industrială (în medii controlate)

Agricultura industrială sau agricultura în medii controlate reprezintă o colecție de metode și tehnologii care asigură producția de plante și produse de origine animală în spații aseptice închise în care clima, iluminarea, compoziția chimică a nutrienților, aerului și apei sunt riguros controlate. Acest tip de agricultură asigură producții predictibile pe tot parcursul anului, liniile de producție putând fi amplasate oriunde. Presupune un consum foarte mic de apă, lucru esențial în acest moment și în deceniile care urmează. Singurul dezavantaj este consumul de energie electrică, consum care a scăzut însă în ultimii ani prin apariția unor noi tehnologii de iluminare și ventilație.

De ce?

• Reduce masiv dependența de importurile agricole și deci scădea presiunea pe leu;
• Face din hrana sănătoasă, netratată chimic împotriva dăunătorilor și bolilor, nedopată cu conservanți, culeasă cu puțin timp înainte de a fi cumpărată, regula și nu excepția în alimentația națiunii române;
• Reduce consumul de apă la 5% în cazul plantelor și 10% în cazul cărnii de cultură celulară față de cel din agricultura convențională;
• Reduce dramatic amprenta la sol a culturilor de plante, iar în cazul cărnii suprafața utilizată pentru producție reprezintă circa 1% din suprafața utilizată în agricultura convențională;
• Reduce dramatic lanțul logistic, liniile de producție putând fi amplasate în vecinătatea centrelor de distribuție/vânzare sau integrate cu acestea;
• Dă încredere comunităților în securitatea lor alimentară, independent de situația climatică;
• Produsele obținute în acest tip de agricultură nu sunt legate de o zonă geografică sau de un moment din an;
• Asigură plante de cultură hidroponică sau aeroponică și carne de cultură celulară proaspete pe tot parcursul anului;
• Aduce în toate zonele de vânzare produse românești, lipsite de riscul lipsei de alimentare ritmică și neuniformă calitativ;
• Creează locuri de muncă într-un domeniu nou și de viitor;
• În cazul plantelor crescute în acest mod vorbim de o experiență de peste 20 de ani în lume existând peste un milion de ferme verticale medii și mari;
• În România există suficientă experiență în domeniul cercetării de profil.

Cum?

Acest program este proiectat pentru 4 ani și presupune un efort de 780 M€.

1. Dezvoltarea cercetării fundamentale în agronomie cu accent pe includerea pomiculturii în agricultura verticală și producerea de nutrienți pentru carnea de cultură celulară (80 M€)
2. Dezvoltarea cercetării interdisciplinare agronomie – domenii tehnologice, cu accent pe aeroponia cu ceață (30 M€)
3. Includerea în programele școlare și universitare a cunoștințelor legate de agricultura verticală și asigurarea echipamentelor și spațiilor pentru experimentarea noilor tehnologii (20 M€)
4. Clarificarea subvenției agricole pentru cazul agriculturii verticale și a culturilor celulare (legislativ)
5. Recunoașterea produselor aseptice ca o clasă superioară de produse bio (legislativ)
6. Introducerea trasabilității produselor agricole (legislativ)
7. Granturi pentru startup-uri în agricultura verticală și culturile celulare (400 M€)
8. Granturi pentru conversia de la legumicultura convențională la cea verticală (200 M€)
9. Granturi pentru culturi experimentale în regim vertical (50 M€)

2.    Programul pentru locuințe

Accesul la locuire în condiții decente este parte a dreptului la viață. Numai că drepturile acestea arareori devin și realități pentru că se izbesc de costuri mari. Lucrul acesta s-a schimbat în ultimii cinci ani, odată cu avansul tehnologiilor de fabricație aditivă în sfera construcțiilor. Chiar dacă în unele zone ale lumii (SUA, Olanda, Dubai, Singapore, China) se construiește deja utilizând fabricația aditivă, tehnologiile sunt în plină dezvoltare și, de aceea, am centrat programul pe cercetare.

De ce?

• Reduce dramatic costul și timpul realizării unei construcții;
• Reduce dramatic personalul necesar în construcții;
• Permite soluții arhitectonice inovative;
• Avem cercetare avansată atât în domeniul tehnologiilor de tipărire 3D cât și în cel al materialelor noi.

Cum?

1. Înglobarea tipăririi 3D de case în programul de studiu al unora dintre universitățile tehnice sau de arhitectură (10 M€);
2. Cercetarea pentru realizarea unei imprimante de case cu capacitatea înglobării instalațiilor și realizarea finisajelor în timpul tipăririi (25 M€);
3. Cercetare pentru materiale noi utilizate în construirea cu imprimante 3D (30 M€);
4. Granturi pentru startup-urile tehnologice care își propun construirea de imprimante pentru construcții (100 M€);
5. Completarea legislației primare și secundare pentru a permite construirea prin tipărire 3D (legislativ);
6. Includerea dezvoltării de locuințe imprimate 3D în programele de dezvoltare locală (legislativ).

Costul acestui program este de 165 M€ în 3 ani.

3.    Programul pentru permacultură

Odată declanșat procesul de deșertificare, acesta se autoalimentează și se extinde. El poate fi oprit și chiar inversat utilizând metode venite din permacultură. Permacultura este știința proiectării, realizării și întreținerii de ecosisteme. Ea a apărut în anii 70 în Australia și a fost aplicată cu succes în foarte multe locuri pe planetă, cele mai importante fiind Marele Platou de Loess al Chinei, Iordania și vestul Statelor Unite ale Americii.

În România deșertificarea și scăderea rezervei de apă în sol este un proces care s-a accelerat în ultimii 20 de ani, în special în sudul și vestul țării, 30% din suprafața totală a țării fiind afectată de acest fenomen. Mai grav este faptul că cele mai multe dintre ele sunt suprafețe agricole. Au apărut zone noi iar cele existente s-au extins. De exemplu, o zonă care se dezvoltă rapid se găsește între Craiova, Calafat și Corabia unde de la pământ uscat s-a trecut deja la nisip. Propun abordarea cu prioritate a acestor zone și estimez un cost de 150 M€ în 10 ani la finalul cărora ecosistemele în zonele afectate sunt complet reabilitate.

4.    Pentru programul pentru energie

Experiența cu resursă fotovoltaică sau eoliană a demonstrat că tehnologiile din această zonă sunt încă departe de a fi eficiente atât din punct de vedere financiar cât și din cel al mediului, fiind deja clar că ele au o amprentă de carbon forte mare pe întreg ciclul de viață. În absența certificatelor verzi, aceste tehnologii nu pot supraviețui economic. Combustibilii fosili se dovedesc a fi o resursă cu randament destul de mic și conducând la costuri mari. Cum consumul de energie electrică va crește mult în următoarele decenii, consider că problema producției de energie electrică este una critică. Fără a dezvolta foarte mult acest subiect, propun utilizarea următoarelor surse:

Resursa hidro

În pofida scăderii debitelor Dunării și a râurilor interne, această resursă rămâne o soluție importantă care poate asigura pe termen lung circa 25% din necesarul de azi de energie electrică. Acest procent poate fi îmbunătățit, pentru a deveni sustenabil, prin retehnologizare. Pentru hidrocentralele care sunt amplasate pe cursuri de apă cu șanse de debit rezonabil în viitor, retehnologizarea se poate face prin resurse proprii ale Hidroelectrica la solicitarea membrilor în CA reprezentanți ai statului român.

Resursa geotermală

O resursă pe care România nu a exploatat-o aproape deloc este resursa geotermală. Municipiul București și zona de la granița de vest a României cuprinsă între Oradea și Arad au condiții ideale pentru a fi exploatate ca resursă geotermală pentru a produce apă caldă și energie electrică. Pentru a începe lucrări de exploatare ale acestei zone este necesară alocarea a 10 M€ pentru 2 ani la sfârșitul cărora se poate realiza proiectarea necesară exploatării termice și electrice a acestei resurse.

Resursa nucleară

Principala resursă însă o reprezintă resursa nucleară. Este una dintre resursele catalogate la Conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow ca fiind resursă verde. Propun stabilirea țintei de 70% din necesarul de azi de energie al României realizat din resursă nucleară în următorii 30 de ani. Este o soluție suficient de ieftină (permițând un al doilea cel mai mic preț de producție după resursa hidro, dacă eliminăm distorsonarea venită din certificatele verzi) pentru a asigura scăderea costurilor de producție și a permite creșterea consumului de energie electrică. Investițiile necesare depășesc însă posibilitățile Nuclearelectrica și este necesară o intervenție a statului român.

Astăzi România dispune de două grupuri a câte 700 MW la centrala de la Cernavodă. La ele se vor adăuga în următorii 20 de ani încă două grupuri, grupul 5 fiind abandonat din cauza scăderii debitului Dunării.

Din fericire există o soluție nouă venită din translatarea tehnologilor utilizate pe submarinele nucleare în zona civilă iar România are un acord cu Statele Unite ale Americii care îi permite construirea pe teritoriul național a unor centrale cu grupuri având puterea instalată cuprinsă între 50 și 300 MW, aceste grupuri Small Modular Reactors (SMR) putând fi rapid amplasate în zonele fostelor centrale bazate pe combustibil fosil, zone în care există deja infrastructura necesară transportului energiei astfel produse. Odată cu finalizarea grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă propun realizarea în următorii 20 de ani de centrale nucleare modulare cu

De ce?

• Conduce la scăderea prețului energiei cu efecte majore asupra consumului casnic, public și industrial;
• Oferă cantități mari de energie electrică fără carbon 24/7;
• Nu poluează mediul și are o amprentă de carbon nesemnificativă;
• Poate fi amplasată rapid în zonele în care există infrastructura de transport;
• Nu utilizează apa din mediul înconjurător pentru răcire;
• Poate fi utilizată în regim de cogenerare și în regim de desalinizare;
• Este extrem de sigură atât în raport cu dezastrele naturale cât și în raport cu atacurile cibernetice;
• Depozitarea rezidurilor este sigură și se face în regim automatizat fără a afecta mediul;
• O parte dintre reziduri pot fi utilizate în medicină și echipamentele de desalinizare ale apei.
• Avem cercetare avansată în domeniu

Cum?

1. Sprijinirea Nuclearelectrica pentru începerea amplasării de grupuri SMR cu o putere totală instalată de 3 GW cu 20 B€ în următorii 10 ani;
2. Sprijinirea cercetării în domeniu cu 100 M€ în următorii 5 ani