Deputatul AUR Eduard Koler critică modul în care Ministerul Apărării cheltuie miliarde fără o strategie coerentă pentru industria națională de apărare, în timp ce alte state NATO vin și își construiesc navele militare în șantierele din România. Avem specialiști, avem experiență și demonstrăm că putem construi nave militare pentru aliații NATO, dar ministrul Apărării nu este capabil să își apere industria și să organizeze un program naval românesc care poate dezvolta propria flotă navală militară, arată deputatul AUR
„Am vorbit despre această anomalie chiar în Comisia pentru apărare și am dat exemplele unor state care își construiesc navele militare în România. La Galați, Damen construiește nave moderne pentru Germania, Belgia, Olanda și Portugalia. Așadar, România are șantiere, are experiență și are muncitori capabili să construiască pentru cele mai puternice marine militare din NATO.
Pentru alții putem construi nave. Pentru România, nu!
În timp ce Polonia tocmai a lansat la apă ORP Wicher, prima fregată de 7.000 de tone construită în țară, noi ne milogim de Rheinmetall să vină la Mangalia și să construiască două nave de patrulare, prezentate pompos drept „corvete ușoare”.
Polonezii construiesc trei fregate adevărate, cu 32 de celule de lansare verticală, 16 rachete antinavă și capabilități antiaeriene și antisubmarin. Investesc aproximativ patru miliarde de dolari și obțin nu doar nave, ci și un șantier modernizat, transfer de tehnologie, locuri de muncă și o industrie navală națională puternică.
România pune pe masă aproape un miliard de euro, dar șantierul de la Mangalia este în faliment, angajații au plecat, iar Rheinmetall nu s-a prezentat nici la prima, nici la a doua licitație pentru cumpărarea activelor.
Polonia lansează fregate la apă. România lansează licitații la care nu vine nimeni.
Rheinmetall pare să aștepte liniștită ca prețul șantierului să scadă, iar statul român stă cu mâna întinsă și speră ca grupul german să se îndure, până la urmă, să ne cumpere activele cât mai ieftin.
Aceasta nu mai este politică industrială. Este umilință națională! Cum este posibil ca alte state NATO să vină în România și să-și construiască aici navele militare, iar statul român să nu fie capabil să comande și să construiască pentru propria Marină în propriile șantiere?
Avem Dunăre, avem Marea Neagră, avem tradiție navală și avem oameni pregătiți. Ne lipsesc doar miniștrii care să gândească românește și un stat care să-și apere industria. În loc să organizăm un program naval românesc, cu participarea șantierelor de la Galați, Mangalia, Brăila și Constanța, am ajuns să ne rugăm de o companie străină să preia un șantier falimentar și să ne construiască două nave până în 2031.
Cu ce angajați? Cu ce infrastructură? După ce retehnologizare? În baza cărui calendar realist?
Apărarea unei țări nu se face din prezentări PowerPoint și comunicate triumfaliste. Se face cu șantiere funcționale, ingineri, sudori, furnizori și nave care ajung efectiv în serviciul Marinei.
Diferența dintre Polonia și România nu este lipsa banilor. Și România cheltuiește miliarde. Diferența este că Polonia folosește banii pentru a-și construi simultan flota și industria națională. Noi riscăm să rămânem și fără flotă, și fără șantier, dar cu miliardul cheltuit și cu încă un ministru care ne va explica solemn că „procedurile au fost respectate”.
Polonia își construiește puterea navală.
România își negociază falimentul”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026
