Măsurile majore din noul Program de Guvernare: Reforma administrației, modificări la impozitul pe proprietate, indexarea pensiilor din 2027 și scutiri de CASS

Cabinetul Luca Niculescu a detaliat pachetul de măsuri economice și administrative pe care urmează să le implementeze. Programul pune accent pe eficiența cheltuielilor publice, ajustarea fiscală bazată pe principii economice reale și protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor.

Măsurile pe scurt:

• Auditul instituțiilor: Finalizat în primele 6 luni (atribuții, personal, bugete).

• Organizare: O competență – o instituție – un buget.

• Organigramă: Posturi calibrate pe număr de beneficiari/dosare, nu pe reduceri procentuale paușale.

• Fiscalitate: Impozit pe proprietate la valoarea de piață (trecere graduală).

• Venituri din 2027: Indexarea pensiilor + Noua lege a salarizării bugetare.

• Facilități CASS: Scutire de CASS pentru mame (copii sub 2 ani) și veterani de război.

Audit complet și reformă în administrația publică

Prima etapă a mandatului va fi dedicată evaluării riguroase a tuturor structurilor statului. Guvernul renunță definitiv la tăierile procentuale uniforme, alegând în schimb un calcul bazat pe indicatori obiectivi de performanță.

„În primele șase luni evaluăm ministerele, agențiile și structurile subordonate după atribuții, personal, buget, rezultate și suprapuneri. Integrăm structurile cu atribuții suprapuse și consolidăm funcțiile suport, după regula: o competență publică – o instituție – un buget – un set de indicatori.”

În ceea ce privește numărul de bugetari, numărul de posturi nu va mai fi redus aleatoriu:

„Renunțăm la principiul reducerilor procentuale uniforme. Numărul de posturi se stabilește prin indicatori obiectivi, precum populația, contribuabilii, autorizațiile, beneficiarii sau dosarele pe funcționar.”

Impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață

Proprietarii din România vor trece treptat la un nou sistem de impozitare a clădirilor și terenurilor, raportat la valoarea reală din piață, proces derulat eșalonat pe parcursul consolidării fiscale.

„Reforma impozitării proprietății prin trecerea graduală către valoare de piață până la finalul procesului de consolidare. Impozitele pe proprietăți vor fi calculate gradual în funcție de valoarea de piață.”

Pensiile și Legea Salarizării Unitare: Ce se întâmplă din 2027

Pentru protejarea veniturilor populației în raport cu inflația și costul vieții, executivul Niculescu prioritizează stabilitatea sistemului de pensii și corectarea inechităților salariale.

Indexarea pensiilor

„Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare și respectarea contribuției celor care au muncit. Urmărim ca veniturile pensionarilor să țină pasul cu evoluția costului vieții. Fundamentăm costurile și asigurăm resursele, cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice.”

Noua lege a salarizării bugetare

„Elaborăm în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice, proiectul noii legi a salarizării. Corectăm prioritar inechitățile, clarificăm grilele, sporurile și protejăm drepturile legal datorate.”

Scutiri de CASS pentru mame și veterani de război

O altă măsură cu impact social direct vizează sprijinirea mamelor și a veteranilor prin scutirea de la plata contribuției la sănătate, cu încadrarea în limitele de deficit stabilite cu partenerii europeni.

„În limita traiectoriei de deficit asumate și cu măsuri compensatorii echivalente, scutim de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) mamele cu copii sub 2 ani și a veteranilor de război.”

Țintă de deficit de 5,2% din PIB și reguli drastice pentru investiții: Cum vor fi alocați banii pentru proiectele locale (Anghel Saligny și PNDL)

Guvernul își menține angajamentele fiscale asumate în fața Comisiei Europene, vizând o țintă de deficit bugetar de 5,2% din PIB (ESA), conform Strategiei fiscal-bugetare aprobate de Parlament. Estimările de lucru indică un deficit cash de aproximativ 110 miliarde de lei, valoarea finală urmând să fie stabilită în baza prognozei de toamnă, cu respectarea strictă a plafonului de cheltuieli.

În ceea ce privește investițiile publice, executivul Niculescu schimbă regulile de finanțare pentru proiectele locale:

• Prioritate la finanțare din 2027: Fondurile destinate programelor naționale (Anghel Saligny, PNDL) vor fi direcționate cu prioritate către proiectele aflate aproape de finalizare și către localitățile mici, pe baza unor criterii obiective de necesitate.

• Fără contracte noi fără acoperire bugetară: Contractele noi de investiții finanțate de la bugetul de stat vor fi semnate exclusiv dacă sursa de finanțare este identificată clar pe întreaga durată de execuție și înscrisă în bugetul multianual.

• Susținerea infrastructurii și fondurilor europene: Ministerul Finanțelor va garanta finanțarea proiectelor din PNRR, a fondurilor europene structurale și a programelor derulate prin CNI și Anghel Saligny. Măsura urmărește să mențină ritmul de dezvoltare și să sprijine sectorul construcțiilor, fără a depăși limitele de deficit stabilite.

Noua Lege a Salarizării Bugetare: Cheltuielile cu personalul scad la 7,9% din PIB până în 2031 / Fără majorări uniforme

Noua Lege a Salarizării Unitare are impactul financiar complet avizat de Ministerul Finanțelor pentru perioada 2027–2030 și este pe deplin compatibilă cu obiectivele fiscal-bugetare ale României. Reformarea sistemului de salarizare din sectorul public se va face sub un control strict al cheltuielilor:

• Scăderea ponderii cheltuielilor de personal: Anvelopa salarială din sectorul bugetar va urma o traiectorie fermă de consolidare fiscală, scăzând de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2031.

• Fără majorări paușale: Spațiul fiscal disponibil va fi utilizat exclusiv pentru corectarea inechităților structurale din sistem, fiind eliminate majorările salariale uniforme care adânceau discrepanțele.

• Criterii clare de remunerare: Noua lege va stabili o ierarhie salarială predictibilă, sporuri justificate și un sistem de plată strâns legat de performanță, toate încadrate strict în plafoanele de cheltuieli stabilite prin Strategia Fiscal-Bugetară.

Schimbări majore în Sănătate: Tarife actualizate pentru gărzi, bani pentru rezidenți din anul I și noi normative de personal

Programul de guvernare aduce modificări importante în sistemul de sănătate, vizând decontarea gărzilor, încadrarea medicilor rezidenți și acoperirea deficitului de personal medical:

• Tarife crescute pentru gărzi: Tarifele de gardă vor fi actualizate treptat, raportat la valoarea venitului aflat în plată. Măsura va fi condiționată de echilibrul bugetar și de resursele disponibile, încadrându-se strict în traiectoria fiscal-bugetară.

• Gărzi plătite pentru rezidenți: Se introduce plata gărzilor pentru medicii rezidenți în funcție de anul de studiu, măsura aplicându-se încă din anul I de rezidențiat.

• Reducerea deficitului de cadre medicale: Deficitul de personal medical va fi redus progresiv, prioritate având nevoile regionale și locale de servicii sanitare.

• Noi normative de personal: Modul de stabilire a normativelor de personal va fi complet modernizat și regândit. Numărul de cadre medicale va fi determinat obiectiv, în funcție de tipul unității spitalicești, complexitatea cazurilor, numărul de pacienți și adresabilitatea la nivel local și regional.

Tranziția energetică și Complexul Energetic Oltenia: Calendar revizuit semestrial și 735 MW din parcuri fotovoltaice din 2027

Guvernul stabilește o strategie clară pentru tranziția energetică a României și viitorul Complexului Energetic Oltenia (CEO), punând accent pe securitatea sistemului național și pe atragerea de investiții:

• Retragerea treptată a grupurilor pe cărbune: Capacitățile pe bază de lignit vor fi retrase din funcțiune doar pe măsură ce noile surse de energie devin operaționale. Calendarul va fi agreat cu Comisia Europeană și reevaluat public din șase în șase luni, păstrând în funcțiune grupurile energetice necesare pentru menținerea siguranței Sistemului Energetic Național (SEN).

• 735 MW din energie solară din 2027: În cursul anului 2027 vor fi puse în funcțiune parcurile fotovoltaice dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia, cu o capacitate instalată totală de aproximativ 735 MW.

• Tranziție Justă în 6 județe: Executivul va aplica Planul pentru Tranziție Justă în cele șase județe afectate de procesul de decarbonizare, unde vor fi oferite stimulente pentru atragerea investițiilor private și crearea de noi locuri de muncă.

Sprijin direct în factură pentru consumatorii vulnerabili: Prag de venit de 3.500 lei net, protecție la gaze extinsă până în martie 2027

Guvernul pregătește un mecanism automat de acordare a ajutoarelor pentru energie, destinat consumatorilor cu venituri mici, precum și o tranziție lină pe piața gazelor naturale:

• Ajutor direct pe factură (Prag de 3.500 lei net/lună/persoană): Se creează un mecanism unic prin care eligibilitatea va fi verificată automat. Sprijinul va fi aplicat direct pe factură pentru persoanele cu un venit net de până la 3.500 lei/lună/persoană. Se estimează că de această măsură vor beneficia circa 3,7 milioane de persoane la energia electrică și 1,7 milioane la gaze naturale.

• Registru automatizat interconectat cu ANAF și furnizorii: Identificarea beneficiarilor se va face prin Registrul Național al Consumatorilor Vulnerabili, interconectat cu bazele de date ale ANAF, Ministerului Muncii și ale furnizorilor de energie. Criteriile și pragurile de venit vor fi revizuite anual în funcție de datele INS și ANRE.

• Pregătiri pentru Fondul Social pentru Climă (peste 6 miliarde de euro): Guvernul prioritizează Planul Social pentru Climă, extinzând sprijinul și către gospodăriile afectate de introducerea sistemului ETS2 (taxarea carbonului pentru clădiri și transport rutier).

• Prețuri plafonate la gaze până în martie 2027: Schema actuală de protecție pentru consumatorii casnici de gaze naturale rămâne în vigoare până în martie 2027. În trimestrul IV din 2026 va avea loc o evaluare raportată la estimările de producție din proiectul Neptun Deep, urmând ca liberalizarea pieței și trecerea la sprijinul țintit să se facă treptat, fără șocuri de preț pentru populație.

Măsura „Nicio regiune abandonată”: Indice anual de convergență teritorială și prioritizarea zonelor rămase în urmă

Programul de guvernare introduce un mecanism de reducere a decalajelor economice și sociale dintre regiunile României, axat pe stimularea investițiilor și monitorizarea riguroasă a rezultatelor:

• Poli regionali de dezvoltare: Executivul va concentra resurse suplimentare în comunitățile vulnerabile, creând noi poli de creștere prin strategii integrate ce combină infrastructura, investițiile productive, educația, cercetarea, energia, agricultura și dezvoltarea urbană.

• Evaluarea investițiilor după impact real: Proiectele publice finanțate de stat nu vor mai fi evaluate doar după gradul de absorbție al fondurilor, ci după criterii concrete: numărul de locuri de muncă create, volumul investițiilor private atrase, valoarea adăugată generată, gradul de conectivitate și numărul real de beneficiari.

• Indicele de Convergență Teritorială: Performanța fiecărei regiuni va fi măsurată anual printr-un indice dedicat, iar fiecare politică publică majoră adoptată de Guvern va fi supusă unei evaluări de impact teritorial.

• Parteneriat cu OCDE: Elaborarea și ajustarea politicilor de dezvoltare regională se vor face în cooperare strânsă cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru preluarea celor mai bune practici internaționale.

Finalizarea PNRR, plata restanțelor și continuarea a peste 800 de proiecte CNI

Noul program de guvernare garantează continuitatea marilor proiecte de infrastructură și deblocarea plăților restante pentru investițiile deja angajate:

• Finalizarea PNRR și achitarea restanțelor: Guvernul își asumă ca prioritate absolută finalizarea proiectelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de achitarea integrală a sumelor restante către constructori și beneficiari.

• Peste 800 de șantiere CNI rămân deschise: Vor fi continuate cele peste 800 de investiții deja contractate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat prin Compania Națională de Investiții (CNI). Acestea vizează prioritar centre medicale, școli și lucrări de primă urgență.

• Respectarea plafoanelor financiare: Toate aceste proiecte derulate prin CNI se vor desfășura cu încadrarea strictă în bugetele deja aprobate, fără depășiri de costuri.

Audit complet în administrația centrală: Guvernul reorganizează ministerele după regula „o competență – o instituție – un buget”

Executivul demarează o reorganizare profundă a aparatului bugetar central, menită să elimine risipa de resurse și suprapunerile de atribuții din instituțiile publice:

• Evaluare riguroasă în primele 6 luni: Toate ministerele, agențiile guvernamentale și structurile subordonate vor fi supuse unui audit funcțional. Analiza va evalua atribuțiile, personalul, bugetul alocat, rezultatele obținute și eventualele suprapuneri de roluri.

• Clarificarea responsabilităților: Procesul va identifica competențele nealocate până în prezent și va delimita clar atribuțiile fiecărei autorități.

• Comasarea structurilor paralele: Instituțiile care desfășoară activități similare sau suprapuse vor fi integrate, iar funcțiile suport (precum serviciile financiare, juridice sau de resurse umane) vor fi consolidate.

• Noul principiu de funcționare: Reforma se va ghida după o regulă clară: o competență publică – o instituție – un buget – un set de indicatori de performanță.

Educație: Corectarea treptată a efectelor Legii nr. 141/2025 pentru profesori

Guvernul anunță măsuri pentru sistemul de învățământ, vizând modificarea cadrului legislativ actual privind cariera cadrelor didactice:

• Corectarea graduală a Legii nr. 141/2025: Efectele negative generate de Legea 141/2025 asupra carierei didactice vor fi remediate eșalonat, în mai multe etape.

• Condiționare bugetară clară: Fiecare etapă de corecție va fi implementată strict pe măsura identificării resurselor financiare necesare în legea bugetului de stat.

• Decizii bazate pe date și dialog: Ajustările se vor realiza pe baza unor date concrete și prin consultări periodice cu sindicatele reprezentative din învățământ.