Putea fi evitată tragedia din Nepal? Un radar a înregistrat mișcări suspecte ale unui versant cu o lună înainte de dezastru

Inundațiile din Nepal, produse pe 26 august 2026, au ridicat nivelul râului Trishuli cu aproape 9 metri în doar 30 de minute, potrivit ICIMOD, citat de Discover magazine. Volumul uriaș de apă și dinamica fenomenului a dus la prăbușirea unei porțiuni de rocă și gheață din Parcul Național Langtang, care a generat o uriașă viitură de apă, noroi și bolovani care a lovit comunitățile din aval, provocând pagube umane și materiale uriașe.

Până la 3 septembrie, bilanțul oficial indica cel puțin 1.252 morți și peste 4.200 de dispăruți. O altă cercetare, publicată în Global and Planetary Change, arată că ghețarii din Langtang s-au redus cu peste 40% în ultimele două secole, fragmentându-se în bucăți mai mici.

Publicația Discover magazine prezintă o analiză publicată de Nature, potrivit căreia versantul care s-a prăbușit începuse să se miște lent încă din ianuarie, cu aproximativ 10 mm pe lună, însă accelerația a devenit vizibilă în săptămânile dinaintea colapsului. Totuși, datele radar nu puteau indica dacă prăbușirea era iminentă, iar sateliții nu monitorizau zona în mod continuu. Conform sursei citate, ultima înregistrare a radarului datează din 18 august 2026.

Un experit consulat de Nature a precizat că simpla accelerare a fenomenului de erodare nu putea indica faptul că o prăbușire era iminentă. Schimbarea a devenit clară abia după dezastru, însă măsurători similare ar putea ajuta cercetătorii să identifice versanții care necesită o monitorizare mai atentă.

Potrivit USGS, prăbușirea a eliberat o energie comparabilă cu cea a unui cutremur de magnitudinea 5,2. Debrisul și apa acumulată au parcurs aproape 100 de kilometri prin Lende Khola și apoi în râurile Bhote Koshi și Trishuli.