Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați sunt pomeniți astăzi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, alături de Sfântul Mucenic Sozont și de alți sfinți. Cei doi cuvioși, legați de istoria Mănăstirii Pângărați, au fost canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 5-7 martie 2008.
Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați sunt pomeniți astăzi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, alături de Sfântul Mucenic Sozont și de alți sfinți. Cei doi cuvioși, legați de istoria Mănăstirii Pângărați, au fost canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 5-7 martie 2008.
Sfântul Cuvios Simeon de la Pângărați
Sfântul Cuvios Simeon s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Piatra Neamț. În anul 1432, a ales viața sihăstrească și s-a retras în pustie împreună cu doi ucenici, la poalele muntelui Păru, aflat la aproximativ cinci kilometri de Mănăstirea Bistrița.
Vestea viețuirii sale s-a răspândit, iar locul a devenit treptat un important centru de viață monahală. Sfântul Voievod Ștefan cel Mare i-a oferit sprijinul necesar pentru ridicarea unei biserici cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Biserica a fost sfințită de Mitropolitul Teoctist I. Cu acest prilej, Simeon a fost hirotonit preot, devenind primul întemeietor și egumen al așezământului monahal de la Pângărați.
În contextul invaziei otomane, Cuviosul Simeon a fost nevoit să părăsească Moldova și s-a refugiat în Transilvania. S-a stabilit la Mănăstirea Casiva, unde a trecut la cele veșnice în anul 1476.
Sfântul Cuvios Amfilohie de la Pângărați
Sfântul Cuvios Amfilohie s-a născut în anul 1487 și, încă din tinerețe, a intrat în obștea Mănăstirii Pângărați. A ajuns stareț al mănăstirii și a condus comunitatea monahală timp de 56 de ani.
În timpul stăreției sale, Mănăstirea Pângărați a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare. Potrivit tradiției, în urma unei descoperiri dumnezeiești, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a hotărât să ridice o nouă biserică în locul celei vechi, construită din lemn și arsă în timpul incursiunilor otomane.
Noua biserică a fost sfințită în anul 1560 de Mitropolitul Grigorie al Moldovei.
Cunoscând dinainte vremea trecerii sale la cele veșnice, Cuviosul Amfilohie s-a retras în anul 1566 la Mănăstirea Moldovița. Aici a continuat să se nevoiască timp de încă patru ani, până la sfârșitul vieții sale.
Sfântul Mucenic Sozont
În aceeași zi este pomenit și Sfântul Mucenic Sozont, originar din Licaonia, în Asia Mică. A trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305) și, înainte de a deveni mucenic pentru Hristos, a fost păstor de oi.
Potrivit tradiției bisericești, Sozont a avut o vedenie în care i s-a descoperit că își va încheia viața ca martir. În acea perioadă, în cetatea Pompeiopolis din Cilicia se afla un idol realizat din aur și argint, venerat de păgâni.
Sozont a intrat în cetate, a rupt mâna idolului, a sfărâmat-o și a împărțit bucățile săracilor. Pentru a împiedica arestarea unor oameni nevinovați, s-a predat autorităților și a mărturisit că este creștin și că el a distrus mâna idolului.
A fost supus la numeroase chinuri și, în cele din urmă, aruncat în foc, unde și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Sfinții pomeniți în această zi
Pe lângă Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați și Sfântul Mucenic Sozont, în această zi Biserica face pomenirea:
Sfinților Apostoli Evod și Onisifor;
Sfântului Evpsihie;
Sfântului Cuvios Luca, al treilea egumen al Mănăstirii Pârâul Adânc;
Sfinților Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați.
Ziua de astăzi reprezintă și Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului, mare sărbătoare a Bisericii Ortodoxe, celebrată în fiecare an la 8 septembrie.
sursa: crestinortodox.ro
