UPDATE 20:20 - Consilierul Kremlinului ameninţă europenii care confiscă nave ruseşti
Rusia ar putea să-şi desfăşoare marina militară pentru a împiedica puterile europene să-i confişte navele şi ar putea riposta împotriva transportului maritim european dacă navele ruseşti sunt confiscate, a declarat marţi Nikolai Patruşev, unul dintre principalii susţinători ai liniei dure de la Kremlin, relatează Reuters.
„Dacă nu le dăm un răspuns ferm, în curând britanicii, francezii şi chiar ţările baltice vor deveni atât de aroganţi încât vor încerca să blocheze accesul ţării noastre la mări, cel puţin în bazinul Atlanticului”, a declarat Patruşev, pentru publicaţia rusă Argumenti i Fakti.
El ocupă în prezent funcţia de preşedinte al Consiliului Maritim al Rusiei, după ce anterior a fost secretar al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, din 2008 până în 2024. FSB, serviciul de securitate al Rusiei, este moştenitorul KGB-ului sovietic, în care a activat cândva şi Vladimir Putin.
„În principalele zone maritime, inclusiv în regiunile îndepărtate de Rusia, trebuie să fie dislocate permanent forţe substanţiale, capabile să tempereze fervoarea piraţilor occidentali”, a propus Patruşev.
El a explicat că marile puteri navale trec printr-o schimbare tehnologică radicală şi prin modernizare, pe fondul a ceea ce el a numit o „diplomaţie a tunurilor” din partea Washingtonului în ceea ce priveşte Venezuela şi Iranul. Programul actualizat al Rusiei privind construcţia de nave militare până în 2050 va fi supus în curând aprobării, a anunţat el.
Patruşev a mai spus că Rusia consideră că NATO intenţionează să blocheze enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică.
„Orice încercare de blocadă navală a ţării noastre este complet ilegală din punctul de vedere al dreptului internaţional, iar conceptul de „flotă fantomă”, pe care reprezentanţii UE îl invocă la fiecare ocazie, este o ficţiune juridică”, a declarat el.
Flota-fantomă se referă la o reţea de nave care, potrivit ţărilor occidentale, sunt operate de Rusia pentru a eluda sancţiunile.
„Prin punerea în aplicare a planurilor lor de blocadă navală, europenii urmăresc în mod deliberat un scenariu de escaladare militară, testând limitele răbdării noastre şi provocând măsuri active de represalii”, a transmis Patruşev. „Dacă nu se ajunge la o soluţionare paşnică a acestei situaţii, blocada va fi spartă şi eliminată de marina militară”, a ameninţat el.
UPDATE 19:00 - Ruşii, ucrainenii şi americanii discută la Hotelul InterContinental, la Geneva, despre un sfârşit al Războiului din Ucraina
Negociatori ruşi, ucraineni şi americani au început marţi, la Geneva, o nouă rundă de negocieri în vederea găsirii unei ieşiri din cei aproape patru ani de Război din Ucraina, vizată în timpul nopţii de luni spre marţi de atacuri ruseşti masive asupra unor instalaţii energetice, relatează AFP.
Cele trei delegaţii au început discuţii - cu uşile închise - marţi după-amiaza, la Hotelul InterContinental, la Geneva, au anunţat şeful negociatorilor Kievului şi o sursă din echipa rusă.
”Problemele de securitate şi umanitare sunt pe ordinea de zi”, a anunţat fostul ministru al Apărării Rustem Umerov, preciznd că lucrează ”în mod foarte constructiv” şi ”fără aşteptări excesive”.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre aceste negocieri, a răspuns că ”nu trebuie să ne aşteptăm la veşti azi (marţi), pentru că este prevpzut ca munca să continue mâine (miercuri)”.
Părţile lucrează pe baza planului american prezentat în urmă cu mai multe luni, care prevede concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul unor garanţii de securitate ale Occidentului.
Negocierile sunt blocate însă cu privire la soarta Donbasului, un bazin industrial mare în estul Ucrainei, în contextul în care Moscova cere ca forţele ucrainene să se retragă din zone pe care acestea le controlează în continuare în regiunea Doneţk, o pretenţie pe care Kievul o refuză.
Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, Serghei Riabkov, a avertizat că ”problemele” rămase de rezolvat sunt ”vaste” şi că ”nimeni nu va riscă să prezică” rezultatul discuţiilor.
El a repetat că Moscova vrea să obţină nu doar o simplă pauză a ostilităţilor, ci un acord ”durabil”.
UPDATE 13:24 - Trei angajaţi ai unei centrale termice din Sloviansk, ucişi într-un atac rus cu dronă în Doneţk
Trei angajaţi ai unei centrale termice din Sloviansk, în estul Ucrainei, au fost ucişi într-un atac rus cu dronă, anunţă Kievul, după o noapte de bombardamente ale Rusiei vizând infrastructuri energetice ucrainene, relatează AFP.
UPDATE 12:24 - Zelenski condamnă atacul masiv al Rusiei și cere sancțiuni mai dure înaintea negocierilor de la Geneva
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat marți atacul masiv lansat de Rusia în cursul nopții și al dimineții, cu doar câteva ore înaintea unei noi runde de discuții de pace programate la Geneva. Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, armata rusă a utilizat aproximativ 396 de drone și 29 de rachete, dintre care 25 de rachete și 367 de drone ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană.
Autoritățile de la Kiev susțin că infrastructura energetică și civilă a fost principala țintă, iar la Odesa zeci de mii de persoane au rămas fără apă și electricitate. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că diplomația „va fi eficientă numai dacă există justiție și forță”, cerând noi sancțiuni și sprijin militar sporit pentru Ucraina.
La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a acuzat Moscova că „disprețuiește eforturile de pace”, solicitând măsuri suplimentare împotriva așa-numitei „flote fantomă” ruse și restricții mai dure pentru cei implicați în agresiune.
De partea cealaltă, Ministerul Apărării al Rusiei a transmis, prin agenția Interfax, că a efectuat un „atac masiv” asupra unor obiective militar-industriale și energetice din Ucraina. Atacul a avut loc înaintea discuțiilor tripartite Ucraina–Rusia–SUA programate la Geneva, în contextul încercărilor de relansare a negocierilor pentru încetarea conflictului.
UPDATE 11:30 - Atac nocturn fără precedent al Rusiei: sute de drone și zeci de rachete înainte de discuțiile de pace
Rusia ”dispreţuieşte eforturile de pace”, acuză marţi ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiga, prin lansarea a sute de drone şi zeci de rachete în noaptea de luni spre marţi, înaintea reluării unor negocieri, la Geneva în vederea opririi celor aproape patru ani de Război din Ucraina, relateză AFP.
The extent to which Russia disregards peace efforts: a massive missile and drone strike against Ukraine right before the next round of talks in Geneva. Main targets — energy and civilian infrastructure.
— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) February 17, 2026
Moscow only understands the language of pressure. It will not take diplomacy… pic.twitter.com/w6JBMsCuZQ
”Amploarea dispreţului Rusiei faţă de eforturile de pace: un atac masiv cu rachete şi drone împotriva Ucrainei chiar înaintea seriei de negocieri la Geneva”, denunţă pe reţele de scializare Andrii Sîbiga.
Forţele Aeriene ucrainene anunţă cu Rusia a lansat 29 de rachete şi 396 de drone, în noaptea de luni spre marţi, vizând infrastructuri critice, potrivit unor oficiali locali.
Negociatori ruşi, ucraineni şi americani încep marţi, la Geneva, o nouă rundă de negocieri, în căutarea unei ieşiri din Războiul din Ucraina.
UPDATE 9:20 - Creștere de doar 1% în Rusia: economia, în pragul colapsului
Deficitele în creștere și veniturile din exporturi în scădere pun economia rusă sub presiune, în timp ce sistemul nu se prăbușește, dar nici nu-și revine, descriind ceea ce analiștii numesc „zona morții” economică.
Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia dă semne de presiune structurală profundă, scrie TheEconomist. Analiștii spun că sistemul nu se mai prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a intrat în ceea ce unii descriu drept o „zonă a morții” economică. Creșterea a încetinit la doar 1% în 2025, iar prognozele indică o evoluție și mai slabă. Scăderea veniturilor din exporturi și deficitul bugetar în creștere amplifică presiunea.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Geneva: negocieri fără perspective clare de progres
Nu se anticipează progrese semnificative în ceea ce priveşte încheierea războiului la reuniunea de marţi şi miercuri din Elveţia, deoarece ambele părţi par să rămână fidele poziţiilor lor de negociere cu privire la aspectele cheie, în ciuda faptului că Statele Unite au stabilit termenul limită de iunie pentru ajungerea la un acord.
O problemă centrală o reprezintă, în continuare, viitorul teritoriului ucrainean ocupat sau încă râvnit de ruși.
Apărătorii ucraineni rămân blocaţi într-un război de uzură cu armata rusă, mai numeroasă, de-a lungul frontului de aproximativ 1.250 de kilometri (750 de mile). Civilii ucraineni suportă bombardamentele aeriene ruseşti care distrug în mod repetat reţeaua electrică şi casele, în timp ce Ucraina a dezvoltat drone care pot zbura adânc în teritoriul rus şi pot lovi rafinăriile de petrol şi depozitele de arme.
Atacuri masive cu drone și poziții ferme înaintea discuțiilor
Guvernatorul regiunii Bryansk din vestul Rusia a declarat luni că apărarea aeriană a doborât 229 de drone ucrainene în ultimele 24 de ore.
Nicio altă regiune rusă nu a fost supusă unui număr atât de mare de atacuri simultane cu drone într-o singură zi, a spus guvernatorul Alexander Bogomaz.
Între timp, Forţele Aeriene ale Ucraina au declarat că Rusia a lansat peste noapte 62 de drone de atac cu rază lungă de acţiune şi şase rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că discuţiile de la Geneva vor aborda „o gamă mai largă de probleme legate de teritorii şi alte chestiuni legate de cererile pe care le avem”. El nu a dat detalii cu privire la aceste probleme.
Trump: presiuni pentru accelerarea negocierilor
Un an de eforturi de pace din partea administraţiei preşedintelui american Donald Trump nu a reuşit să oprească luptele.
Trump, în timp ce se întorcea luni seara la Washington de la reşedinţa sa din Florida, a declarat reporterilor că negocierile dintre Rusia şi Ucraina de marţi de la Geneva vor fi „discuţii importante”.
El a adăugat: „Ucraina ar face bine să vină repede la masa negocierilor”.
Oficialii şi analiştii occidentali afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin consideră că timpul este de partea sa, că sprijinul occidental pentru Ucraina va dispărea treptat şi că rezistenţa Ucrainei va ceda în cele din urmă sub presiune.
