Război în Ucraina, ziua 1415. Macron convoacă partidele politice pentru a prezenta garanțiile de securitate promise Ucrainei - LIVE TEXT

UPDATE 15:40 -Urgență națională după ce Rusia a lăsat fără energie electrică două regiuni întregi ale Ucrainei, în plină iarnă cumplită

Atacurile masive lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice ucrainene în noaptea de 7 spre 8 ianuarie au provocat o „urgență națională”, a avertizat primarul orașului Dnipro, Borys Filatov, într-o conferință de presă susținută joi.

Potrivit autorităților locale, bombardamentele au lovit instalații energetice critice, lăsând regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie aproape complet fără electricitate. Penele de curent au afectat milioane de oameni, exact în momentul în care Ucraina se pregătește pentru un val de frig extrem, cu temperaturi care vor coborî sub –10°C în zilele următoare.

Primul blackout total din ultimii ani

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a declarat că atacul a provocat primul blackout total din ultimii ani, subliniind că toate serviciile de urgență au fost mobilizate „din primul minut”.

În prezent, ambele regiuni funcționează după programe extinse de întreruperi controlate, iar unele localități nu au deloc electricitate.

Autoritățile de la Kiev avertizează că situația ar putea deveni critică dacă bombardamentele asupra rețelelor energetice continuă.

UPDATE 14:40 - Rusia escaladează retorica: avertisment direct pentru Occident privind Ucraina

Rusia avertizează că va considera orice prezență militară a Occidentului în Ucraina drept o ”țintă legitimă” a forțelor armate ruse, după ce europenii au anunțat că intenționează să desfășoare mii de militari în această țară după război, relatează AFP.

”Toate aceste unități și instalații vor fi considerate ținte militare legitime ale forțeor armate ale Rusiei. Aceste avertismente au fost repetate în ami multe rânduri la nivel înalt și rămân de actualitate”, amenință într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externem Maria Zaharova.

”Noile declarații militariste ale așa-zisei Coaliții a Voluntarilor și ale regimului de la Kiev fac din ele o adevărată axă de război”, adaugă ea.

UPDATE Premierul Pedro Sanchez anunță că este dispus să trimită soldați spanioli în „Palestina” și în Ucraina

Premierul socialist spaniol Pedro Sánchez s-a declarat joi dispus să trimită soldați „în Palestina” pentru menținerea păcii „atunci când se va ivi această oportunitate”, așa cum intenționează să facă și în Ucraina, transmite France Presse.

„Voi propune Parlamentului, când se va ivi ocazia, să putem trimite trupe de menținere a păcii în Palestina, când vom putea în sfârșit să vedem cum să avansăm în această misiune de pace și (…) pe termen mediu sau, sperăm, mai repede, să recunoaștem cele două state, Israel și Palestina”, a declarat Pedro Sánchez în cadrul unei ceremonii cu ambasadorii spanioli, reuniți la Madrid.

„Așa cum am declarat marți în capitala Franței, Paris, în acest moment atât de critic, dar și, aș spune, decisiv pentru obținerea păcii, vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar”, a spus Pedro Sánchez, făcând referire la reuniunea „Coaliției de Voință” din Franța de zilele trecute.

UPDATE 10:17 - Keir Starmer anunță în Parlament că va supune votului deputaților o desfășurare de trupe după un armistițiu în Ucraina

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat în Parlament că o desfășurare de trupe britanice pe teritoriul Ucrainei, în cazul unei încetări a focului cu Rusia, va fi supusă votului deputaților, relatează AFP.

Regatul Unit și Franța au semnat marți o declarație de intenție cu Ucraina, în care se declară pregătite să desfășoare militari britanici și francezi în vederea menținerii păcii, în cazul unei încetări a focului.

UPDATE 9:10 - Viktor Orbán face praf pretențiile financiare ale lui Zelenski

Premierul Ungariei a lansat un nou atac la adresa planurilor financiare europene privind sprijinul pentru Ucraina. Liderul de la Budapesta susține că sumele cerute de Kiev ar pune o povară uriașă pe contribuabilii unguri. Declarațiile au fost făcute după ședința de guvern în care s-a prezentat un raport elaborat de ministrul Finanțelor.

UPDATE: Această reuniune cu ușile închise are loc la două zile după summitul ”Coaliției de Voință” organizat marți la Paris, unde țările aliate Kievului, în principal europene, s-au angajat să desfășoare o forță multinațională în Ucraina după un eventual acord cu Moscova.

Emisarii lui Donald Trump au promis ”sprijinul” Statelor Unite pentru această forță, în timp ce Washingtonul ar fi la conducerea unui mecanism de supraveghere a unui armistițiu – încă foarte ipotetic.

La ora 17:00, șeful statului trebuie să prezinte o situație actuală președinților Senatului și Adunării, Gérard Larcher și Yaël Braun-Pivet, șefilor partidelor reprezentate în Parlament și celor ai grupurilor parlamentare. Președinții comisiilor de apărare și afaceri externe ale celor două camere au fost, de asemenea, invitați.

Emmanuel Macron a anunțat deja, marți, că Parisul ar putea trimite în Ucraina ”câteva mii de soldați” pentru forța multinațională promisă, în ziua ”de după pace”.

Potrivit anturajului său, președintele ar trebui să furnizeze detalii cu privire la contribuția franceză avută în vedere.

La momentul oportun, s-ar putea pune problema unui vot în Parlament. În Regatul Unit și în Germania, principiul unui astfel de aviz favorabil al Parlamentului pentru orice contribuție militară a fost deja adoptat de către executiv.

”Nu sunt forțe pe care le angajăm în luptă”, ci ”o forță de reasigurare”, a subliniat, marți, Emmanuel Macron.

Într-adevăr, încetarea focului pe linia frontului nu ar fi supravegheată de acești militari, ci de drone și sateliți. Forța europeană ar fi trimisă în țară ca măsură de descurajare, chiar dacă reacția sa în fața unui eventual nou atac rus rămâne de stabilit.

Toate partidele politice ar trebui să răspundă invitației șefului statului, inclusiv cele care și-au exprimat în trecut rezerve sau chiar ostilitate față de trimiterea de trupe franceze, precum La France insoumise și Rassemblement national.

Opoziția ar trebui să profite de această ocazie pentru a-l interoga pe președinte cu privire la alte subiecte internaționale.

Liderul deputaților LFI, Mathilde Panot, a confirmat marți pentru BFMTV/RMC că va participa la întâlnire, ”în special pentru a reaminti importanța dreptului internațional și rușinea pe care ne-a provocat-o Emmanuel Macron prin nerespectarea multilateralismului ONU”.

Stânga îi reproșează atitudinea față de capturarea de către Washington a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe care Emmanuel Macron nu a condamnat-o și nici măcar nu a criticat-o în prima sa reacție.

Les Insoumis intenționează, de asemenea, să evoce poziția Franței cu privire la acordul comercial dintre UE și Mercosur, în ajunul unui vot crucial la Bruxelles. Agricultorii și aproape întreaga clasă politică franceză se opun acestui acord.