UPDATE 15:40 -Urgență națională după ce Rusia a lăsat fără energie electrică două regiuni întregi ale Ucrainei, în plină iarnă cumplită
Atacurile masive lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice ucrainene în noaptea de 7 spre 8 ianuarie au provocat o „urgență națională”, a avertizat primarul orașului Dnipro, Borys Filatov, într-o conferință de presă susținută joi.
Potrivit autorităților locale, bombardamentele au lovit instalații energetice critice, lăsând regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie aproape complet fără electricitate. Penele de curent au afectat milioane de oameni, exact în momentul în care Ucraina se pregătește pentru un val de frig extrem, cu temperaturi care vor coborî sub –10°C în zilele următoare.
Primul blackout total din ultimii ani
Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a declarat că atacul a provocat primul blackout total din ultimii ani, subliniind că toate serviciile de urgență au fost mobilizate „din primul minut”.
În prezent, ambele regiuni funcționează după programe extinse de întreruperi controlate, iar unele localități nu au deloc electricitate.
Autoritățile de la Kiev avertizează că situația ar putea deveni critică dacă bombardamentele asupra rețelelor energetice continuă.
UPDATE 14:40 - Rusia escaladează retorica: avertisment direct pentru Occident privind Ucraina
Rusia avertizează că va considera orice prezenţă militară a Occidentului în Ucraina drept o ”ţintă legitimă” a forţelor armate ruse, după ce europenii au anunţat că intenţionează să desfăşoare mii de militari în această ţară după război, relatează AFP.
”Toate aceste unităţi şi instalaţii vor fi considerate ţinte militare legitime ale forţeor armate ale Rusiei. Aceste avertismente au fost repetate în ami multe rânduri la nivel înalt şi rămân de actualitate”, ameninţă într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externem Maria Zaharova.
”Noile declaraţii militariste ale aşa-zisei Coaliţii a Voluntarilor şi ale regimului de la Kiev fac din ele o adevărată axă de război”, adaugă ea.
UPDATE Premierul Pedro Sanchez anunță că este dispus să trimită soldați spanioli în „Palestina” și în Ucraina
Premierul socialist spaniol Pedro Sánchez s-a declarat joi dispus să trimită soldați „în Palestina” pentru menținerea păcii „atunci când se va ivi această oportunitate”, așa cum intenționează să facă și în Ucraina, transmite France Presse.
„Voi propune Parlamentului, când se va ivi ocazia, să putem trimite trupe de menținere a păcii în Palestina, când vom putea în sfârșit să vedem cum să avansăm în această misiune de pace și (…) pe termen mediu sau, sperăm, mai repede, să recunoaștem cele două state, Israel și Palestina”, a declarat Pedro Sánchez în cadrul unei ceremonii cu ambasadorii spanioli, reuniți la Madrid.
„Așa cum am declarat marți în capitala Franței, Paris, în acest moment atât de critic, dar și, aș spune, decisiv pentru obținerea păcii, vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar”, a spus Pedro Sánchez, făcând referire la reuniunea „Coaliției de Voință” din Franța de zilele trecute.
UPDATE 10:17 - Keir Starmer anunţă în Parlament că va supune votului deputaţilor o desfăşurare de trupe după un armistiţiu în Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer a anunţat în Parlament că o desfăşurare de trupe britanice pe teritoriul Ucrainei, în cazul unei încetări a focului cu Rusia, va fi supusă votului deputaţilor, relatează AFP.
Regatul Unit şi Franţa au semnat marţi o declaraţie de intenţie cu Ucraina, în care se declară pregătite să desfăşoare militari britanici şi francezi în vederea menţinerii păcii, în cazul unei încetări a focului.
UPDATE 9:10 - Viktor Orbán face praf pretențiile financiare ale lui Zelenski
Premierul Ungariei a lansat un nou atac la adresa planurilor financiare europene privind sprijinul pentru Ucraina. Liderul de la Budapesta susține că sumele cerute de Kiev ar pune o povară uriașă pe contribuabilii unguri. Declarațiile au fost făcute după ședința de guvern în care s-a prezentat un raport elaborat de ministrul Finanțelor.
Emisarii lui Donald Trump au promis ”sprijinul” Statelor Unite pentru această forţă, în timp ce Washingtonul ar fi la conducerea unui mecanism de supraveghere a unui armistiţiu – încă foarte ipotetic.
La ora 17:00, şeful statului trebuie să prezinte o situaţie actuală preşedinţilor Senatului şi Adunării, Gérard Larcher şi Yaël Braun-Pivet, şefilor partidelor reprezentate în Parlament şi celor ai grupurilor parlamentare. Preşedinţii comisiilor de apărare şi afaceri externe ale celor două camere au fost, de asemenea, invitaţi.
Emmanuel Macron a anunţat deja, marţi, că Parisul ar putea trimite în Ucraina ”câteva mii de soldaţi” pentru forţa multinaţională promisă, în ziua ”de după pace”.
Potrivit anturajului său, preşedintele ar trebui să furnizeze detalii cu privire la contribuţia franceză avută în vedere.
La momentul oportun, s-ar putea pune problema unui vot în Parlament. În Regatul Unit şi în Germania, principiul unui astfel de aviz favorabil al Parlamentului pentru orice contribuţie militară a fost deja adoptat de către executiv.
”Nu sunt forţe pe care le angajăm în luptă”, ci ”o forţă de reasigurare”, a subliniat, marţi, Emmanuel Macron.
Într-adevăr, încetarea focului pe linia frontului nu ar fi supravegheată de aceşti militari, ci de drone şi sateliţi. Forţa europeană ar fi trimisă în ţară ca măsură de descurajare, chiar dacă reacţia sa în faţa unui eventual nou atac rus rămâne de stabilit.
Toate partidele politice ar trebui să răspundă invitaţiei şefului statului, inclusiv cele care şi-au exprimat în trecut rezerve sau chiar ostilitate faţă de trimiterea de trupe franceze, precum La France insoumise şi Rassemblement national.
Opoziţia ar trebui să profite de această ocazie pentru a-l interoga pe preşedinte cu privire la alte subiecte internaţionale.
Liderul deputaţilor LFI, Mathilde Panot, a confirmat marţi pentru BFMTV/RMC că va participa la întâlnire, ”în special pentru a reaminti importanţa dreptului internaţional şi ruşinea pe care ne-a provocat-o Emmanuel Macron prin nerespectarea multilateralismului ONU”.
Stânga îi reproşează atitudinea faţă de capturarea de către Washington a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe care Emmanuel Macron nu a condamnat-o şi nici măcar nu a criticat-o în prima sa reacţie.
Les Insoumis intenţionează, de asemenea, să evoce poziţia Franţei cu privire la acordul comercial dintre UE şi Mercosur, în ajunul unui vot crucial la Bruxelles. Agricultorii şi aproape întreaga clasă politică franceză se opun acestui acord.
