În fiecare lună bate zeci de kilometri până în orașul reședință de județ ca să convingă o anume instituție a statului că are angajați care au trecut de 45 de ani. De ce e important? Păi i-a promis statul că îi dă o bonificație pentru fiecare astfel de lucrător. „Domnule Antreprenorescu, nu ați pus data în colțul din dreapta, sus! Mai completați o dată, vă rog!”. „Domnule Antreprenorescu, din astea era nevoie de trei copii. Vedeți xeroxul ăla de peste drum?” Și câte și mai câte. Până într-o zi când domnul Antreprenorescu simte că razele soarelui scaldă parcă deodată întreaga lui curte plină de gunoaie, care își așteaptă rândul la transformare în ceva nou, util și palpabil. Adio, stat la cozi! Adio, genți întregi cu acte! Adio, drumuri! De acum înainte – își spune el- pot să mă gândesc la proiectele mele, să mai schițez un utilaj care să inoveze domeniul, să creez loc în minte și în program pentru idei geniale. Am timp să fiu extraordinar pentru că de acum, totul se mută în on-line. Domnul Antreprenorescu se apucă să încarce documentele pe site. Îh. Este o singură hârtie care totuși, totuși, trebuie dusă personal la instituție sau trimisă prin poștă. Oricum e nevoie de ea la dosar. În original.
Dar nu se supără domnul Antreprenorescu pentru că, în plus, statul, printr-o altă instituție, se hotărăște să scape de hoții din domeniu. Așa că face, slăvită fie digitalizarea, o altă platformă prin care se pot verifica toate transporturile de mărfuri rezultate din deșeuri. Este atât de important site-ul ăla, încât o mașină încărcată cu, să zicem, cartoane, nu are voie să plece din curtea firmei fără să fi fost înregistrată. Cum? Cu poze ale mașinii goale și apoi pline, ale kilometrajului, ale șoferului, ale, ale... Face domnul Antreprenorescu tot ce i se cere. Numai că sistemul on-line nu, nu vrea să funcționeze. Ce e de făcut? Să nu cumva să iasă mașina din curte neînregistrată, că vai și amar de tine, antreprenorule! Nu mai obții bonificația pentru tipul tău de activitate. Tu știi că sunt unii care fură? Și care sigur, sigur se și înregistrează pe platformă, ca să ajute autoritățile... Ăsta e alt subiect. Ah! Și aceeași instituție îți mai oferă o mega ofertă: poți înregistra și declarațiile pe internet. Dar nu funcționează nici platforma asta.
Domnul Antreprenorescu începe să dea telefoane, să găsească soluții cu instituția. Și în timp ce stă pe hold în curtea firmei lui, pe un bax cu bidoane turtite, se gândește: „Oare ce or mai face doamnele și domnii de la ghișeu?” L-a păstruns un soi de nostalgie. „Mă duc și după dosar cu șină, dacă e nevoie, dar măcar îmi pleacă mașina încărcată din curte; măcar știu că am declarațiile depuse la zi”. Nu-i răspunde nimeni la telefon. Nu are cine. Domne, dar chiar nu pricepem că totul s-a digitalizat?!
Instituțiile, în cazul ăsta, sunt Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, respectiv Administrația Fondului pentru Mediu, dar ăsta e doar un detaliu. Puteau fi oricare altele. Și da. De acum înainte să ne așteptăm să fim trimiși la etajul doi pentru declarațiile on-line în mai multe domenii. Pentru că statul român are printre priorități digitalizarea în administrație publică. E în programul de guvernare. Și, ca să ne convingă că sunt serioși, oficialii au creat chiar și un minister special pentru treaba asta. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Nu era până acum. Tocmai s-a făcut bugetul pe 2021 și 1,9 miliarde de lei merg către ministerul ăsta. Apoi, și Uniunea Europeană ne dă bani pentru așa ceva. Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență primim 30,4 miliarde de euro și suntem obligați ca măcar 20% din sumă să meargă spre digitalizare. Putem începe să cheltuim de la finalul lui 2023. Dar noi nu pierdem vremea. Nu stăm după UE. Încă de anul trecut, în martie când eram în stare de urgență, am înființat o nouă ...chestie de stat: Autoritatea pentru Digitalizarea României. O întreagă structură cu angajați, șefi și birouri. Nu știu dacă au hârtii pe ele. Și știți ce face acum Autoritatea asta? Angajează. Luni este ultima parte pentru selecția unui așa-numit expert proceduri operaționale. Ce poți să zici? Nu poți face digitalizare fără oameni. Poate asta e problema la Administrația de Mediu. Nu au angajat un responsabil pentru proiectele digitale.
Să știți că Autoritatea pentru Digitalizarea României chiar nu stă degeaba. Uite, de pildă, chiar miercuri a propus în dezbatere publică un proiect de ordonanță foarte util. Prevede identificarea video la distanță pentru crearea unui cont într-un sistem IT al statului. Adică ar urma ca domnul Antreprenorescu să nu mai fie obligat să meargă la ghișeu, să îl vadă cineva la față, ca să se poată înscrie on-line. Va rămâne ca, atunci când are el timp, dar până în data de 3 ale lunii, la ora 15.55, să treacă să mai salute funcționarii și să lase totuși hârtia aia în original.
Nu avem cum să scăpăm de drumuri, de cozi, de plimbări între instituții cu dosare întregi în brațe; nu avem cum să scăpăm de birocrație, dacă nu ne digitalizăm. Câteodată mă gândesc că procedurile birocratice au fost gândite în funcție de numărul de persoane pe care voia să le angajeze cine era la butoane într-un anume moment. Au făcut „șefii” o listă cu oameni față de care aveau „obligații” și apoi au înființat niște autorități, direcții, ministere, agenții supradimensionate care să ajute la achitarea polițelor personale sau de partid. Fiecare cetățean de acolo trebuia să facă și el ceva totuși. Așa că s-au făcut și niște proceduri, norme, reguli de plimbat hârtii, ștampilat, semnat, îndosariat, astfel încât fiecare să ia un salariu de la stat pe bună dreptate. Este un fel de suprareglementare în mai toate domeniile. Iar suprareglementarea impune birocrație, iar birocrația naște corupție (din nou, alt subiect). Revenind, dacă ne digitalizăm, ce fac oamenii ăștia? Ei unde se duc? Trec în rândurile șomerilor? (bine, așa ar lua bani tot de la noi, doar că din alt cont). Mi-e teamă, însă, că logica asta – digitalizare egal concedieri ale plimbătorilor de acte- nu este corectă. Noi, din contră. Angajăm. Înființăm instituții. Doar e nevoie de oameni specializați ca să digitalizeze, nu? Trebuie să fie cineva care să aibă dreptul că creeze birocrația necesară pentru debirocratizare, prin digitalizare. Logic.
Și de cealaltă parte, dacă ne uităm la beneficiari... Domnul Antreprenorescu nu capătă mai mult timp să fie extraordinar, să-i vină idei geniale pentru afacerea lui, pentru că și on-line-ul dă rateuri și îl ține ocupat.
