Grecia, exemplul unui colaps economic devastator. Deficite ascunse, împrumuturi uriașe și ani de haos

Cum a pierdut Grecia încrederea partenerilor externi?

Grecia ajunsese într-o situație atât de jenantă încât liderii europeni vorbeau despre ea fără niciun fel de menajamente. Tratamentul umilitor de care a avut parte țara a fost amintit chiar de președintele de la acea vreme al Eurogrupului și mai apoi al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Într-un interviu analizează acea perioadă nefastă, fostul lider european a dezvăluit la ce propuneri absurde erau expuși grecii, fără să menționeze dacă erau serioase sau pur și simplu glume pe seama situației dramatice.

Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europeane

– A fost o greșeală foarte mare ca alte persoane să considere că, în Grecia, mai mult sau mai puțin, totul este în regulă. Grecia, după ce a recunoscut că i-a indus în eroare pe ceilalți, nu mai beneficia de încredere. Aceasta era principala problemă. Și astfel, oricine putea spune despre Grecia orice voia să spună. Îmi amintesc că, în cadrul reuniunilor Eurogrupului, unii miniștri de Finanțe propuneau să fie vândut Acropole, pentru a fi obținuți bani din asta.

REPORTER

– Vă amintiți cine a spus asta?

Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene

– Da.

REPORTER

– Ne veți spune?

Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene

– Nu. Pentru că ea, ceea ce este un indiciu, nu vrea să fie ținută minte.

REPORTER

– Și cum ați reacționat când ați auzit ministrul spunând că ar trebui să vindeți Acropolele? Cum ați reacționat ca președinte?

Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene

– (Am spus - n.r.) ține-ți gura. Ține-ți gura. Taci!

Este important să vedem cum s-a ajuns acolo. În ultima parte a anului 2009, autoritățile de la Atena recunoșteau amploarea reală a deficitului bugetar. S-a aflat că cifrele au fost falsificate abia după anunțul guvernului instalat proaspăt instalat atunci. Pentru anul 2009, deficitul nu era de 6 la sută din produsul intern brut, așa cum raportase executivul anterior, ci urma să depășească 15 la sută. Rapoartele fuseseră cosmetizate de-a lungul a mai mulți ani în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la zona euro.

Piețele financiare au reacționat imediat după ce s-a aflat adevărul. În consecință, Grecia a intrat într-o spirală a împrumuturilor, a fost pusă în fața unor dobânzi uriașe, iar poporul a fost nevoit să îndure măsuri drastice de austeritate.

Au urmat ani întregi de proteste violente pe străzile Atenei. Mii de oameni au ieșit în stradă, furioși după tăieri de salarii, reduceri de pensii și creșteri de taxe. Imaginile cu pensionari disperați, cu magazine închise și cu confruntări între protestatari și forțele de ordine au făcut înconjurul lumii și au ținut prima pagină a ziarelor.

Statul român se împrumută cu 45.000 de euro pe minut

Astăzi, tot mai mulți economiști avertizează că România merge pe un drum periculos de asemănător. Țara noastră continuă să se împrumute masiv de la an la an, iar deficitul bugetar rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Potrivit datelor oficiale, România a avut în 2025 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,9 la sută din produsul intern brut, iar datoria publică a urcat la 59,3 la sută din produsul intern brut. Guvernul României s-a împrumutat în 2025 cu 45.000 de euro pe minut.

Guvernul a promis în repetare rânduri reducerea deficitului, iar oficialii au înaintat ținte optimiste, planuri fiscale și pachete dure de măsuri de austeritate. Cu toate acestea, cifrele arată că cheltuielile sunt în continuare în creștere și că pentru acoperirea găurilor sunt necesare împrumuturi tot mai consistente de pe piețele internaționale.

La fel ca în cazul Greciei, specialiștii avertizează că riscăm să pierdem încrederea partenerilor externi. De altfel, acesta este și motivul pentru care toți experții urmăresc cu mare atenție ratingul de credit acordat țării noastre de către agențiile financiare. În momentul în care creditorii și partenerii externi încep să creadă că promisiunile statului nu mai sunt credibile, costurile cresc, presiunea externă se amplifică și riscăm ca deciziile economice să nu mai fie luate doar la București.

Din păcate, poporul român simte deja efectele. Măsurile de austeritate au lovit puternic în cele mai defavorizate categorii de persoane. Costul facturilor a crescut, alimentele s-au scumpit și mulți dintre cetățeni fac eforturi uriașe pentru a supraviețui de pe o lună pe alta. Jurnaliștii au documentat deja un număr uriaș de cazuri în care pensionarii povestesc că renunță chiar și la alimente.

Experții au avertizat în mai multe rânduri că măsurile de austeritate nu vor produce în timp util. Astfel, sub o presiune financiară tot mai mare, guvernul va fi nevoit și tentat să vândă în continuare. De aceea, spațiul public a fost acaparat de dezbateri cu privire la vânzare acțiunilor la companiilor de stat și implicit, cedarea dreptului de exploatare pentru anumite categorii de resurse ale țării.

Pusă în fața unor astfel de discuții, România trebuie să ia act de lecția dată de Grecia. Situația de acolo vine ca un avertisment pentru ceea ce se poate întâmpla, un exemplu de rezultat al unor promisiuni nerealiste și de amânare a unor reforme reale.