O postare distribuită pe Facebook poate părea, la prima vedere, doar un mesaj trimis mai departe fără prea multă importanță. În anumite situații însă, răspândirea unor informații false în mediul online poate avea consecințe juridice, iar persoanele care distribuie astfel de mesaje pot ajunge să fie cercetate de autorități.
Purtătorul de cuvânt al Poliției Române atrage atenția că distribuirea unor știri inventate sau folosirea unor identități false pe internet nu sunt fapte lipsite de consecințe. În funcție de natura și gravitatea situației, cei implicați pot risca amenzi sau chiar pedepse cu închisoarea.
Zvonul despre „ambulanțele negre” a ajuns să provoace un atac
Un exemplu recent care a readus în atenție pericolul zvonurilor răspândite pe rețelele de socializare s-a produs în localitatea Recea-Cristur din județul Cluj.
Un grup de tineri a atacat cu pietre o ambulanță, pe fondul unor zvonuri care circulă în mediul online despre așa-numitele „ambulanțe negre”. În mesajele distribuite pe internet se susține că astfel de mașini ar circula pentru a fura copii.
Informațiile respective au ajuns să provoace reacții în lumea reală, iar un vehicul de ambulanță a fost atacat cu pietre de tinerii influențați de aceste zvonuri.
Poliția și Parchetul încearcă acum să stabilească de unde au pornit informațiile false și în ce măsură acestea au contribuit la reacția celor din zonă.
Ancheta trebuie să clarifice inclusiv traseul pe care l-au avut informațiile înainte de a ajunge la persoanele care au participat la incident. Autoritățile verifică astfel atât originea zvonurilor, cât și modul în care acestea au fost distribuite și impactul pe care l-au avut asupra oamenilor.
Nu orice informație falsă distribuită pe internet înseamnă automat că persoana respectivă va ajunge să răspundă penal. Încadrarea juridică depinde de conținutul informației, de efectele produse și de împrejurările în care aceasta a fost răspândită.
Potrivit explicațiilor oferite de reprezentantul Poliției Române, transmiterea unor informații false poate deveni infracțiune și poate duce la întocmirea unui dosar penal atunci când fapta pune în pericol siguranța națională.
În alte situații, atunci când distribuirea unor informații false nu afectează siguranța națională, dar provoacă panică sau dezordine publică, fapta poate fi încadrată drept abatere contravențională și sancționată cu amendă.
Astfel, simplul fapt că un mesaj circulă masiv pe Facebook nu înseamnă că persoana care îl distribuie este automat vinovată de o infracțiune. Contează conținutul mesajului, efectele produse și încadrarea stabilită de autorități.
Poliția poate deschide dosar penal
Purtătorul de cuvânt al Poliției Române a explicat ce se poate întâmpla în cazul în care ancheta stabilește că distribuirea informațiilor false a reprezentat o infracțiune.
„Dacă se va stabili că a fost săvârșită o infracțiune de diseminare comunicarea de informații false, se va întocmi dosar penal în acest sens. Dacă nu se va stabili că a fost săvârșită o infracțiune și acele share-uri nu au deținut informații care să afecteze siguranța națională, cu siguranță vor fi dispuse alte măsuri de competență”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Române.
Prin urmare, distribuirea unui mesaj nu este analizată doar prin prisma faptului că autorul inițial al informației a inventat-o. Și persoanele care o transmit mai departe pot intra în atenția autorităților, în funcție de circumstanțele concrete ale cazului.
Identitățile false folosite pentru a păcăli oamenii pot aduce probleme penale
Un alt tip de situație întâlnită tot mai des în mediul online este folosirea identității unor persoane sau instituții pentru a-i determina pe oameni să ofere bani ori alte date.
Cei care folosesc fotografii ale unor persoane publice și pretind că sunt acele persoane sau care se prezintă drept polițiști ori reprezentanți ai unor bănci pentru a convinge oamenii să le trimită bani comit infracțiunea de înșelăciune.
În astfel de cazuri, problema nu mai este doar reprezentată de distribuirea unei informații false. Identitatea unei alte persoane sau a unei instituții este folosită pentru a induce victima în eroare și pentru a obține un folos.
Astfel de metode pot apărea sub diferite forme pe rețelele de socializare, în conversații private sau prin mesaje trimise utilizatorilor. Un profil care pare să aparțină unei persoane cunoscute sau unui reprezentant al unei instituții poate fi, în realitate, creat de cineva care urmărește să obțină bani de la victime.
În contextul incidentului din Recea-Cristur, autoritățile le cer oamenilor să fie atenți la informațiile pe care le primesc și le distribuie în mediul online.
Poliția recomandă verificarea informațiilor prin intermediul unor surse oficiale înainte ca acestea să fie distribuite mai departe. Mesajele alarmante, în special cele care susțin că un anumit pericol îi vizează direct pe oameni sau pe copii, pot produce reacții puternice atunci când sunt preluate fără verificare.
Cazul din județul Cluj arată și cum un zvon apărut în mediul online poate depăși spațiul virtual și poate ajunge să influențeze comportamentul oamenilor în lumea reală.
De aceea, înainte de a apăsa butonul „share”, autoritățile recomandă verificarea informației și evitarea distribuirii unor mesaje care nu au o sursă clară sau care nu sunt confirmate de instituțiile competente.
