Mesajul lui Putin către FSB
Adresându-se Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), în ziua ce marchează patru ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, președintele Putin a avertizat Ucraina și susținătorii acesteia că vor regreta dacă forțează prea mult nota cu Rusia.
"Ei nu au reușit să provoace o înfrângere strategică Rusiei pe câmpul de luptă, așa că inamicul mizează pe teroarea individuală și de masă. Aceasta include bombardarea orașelor, sabotarea infrastructurii și tentative de asasinat împotriva oficialilor guvernamentali și militari", a spus Putin în fața ofițerilor FSB.
Acuzații privind sabotajul și infrastructura energetică
"Există o nevoie absolută de a învinge Rusia. Ei caută orice cale, orice. Vor merge până la un punct extrem și apoi vor regreta", a adăugat el, acuzând Ucraina că sabotează procesul de pace mediat de SUA prin atacuri asupra infrastructurilor energetice ruse și că urmărește inclusiv detonarea conductelor de gaze Turk Stream și Blue Stream în Marea Neagră.
Reacții diplomatice și consultări internaționale
Consilierul său pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat în acest timp că Rusia va contacta SUA în legătură cu încercările Ucrainei de a obține arme nucleare, după ce marți mai devreme Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut că Franța și Regatul Unit lucrează activ la furnizarea clandestină a unor arme nucleare și rachete purtătoare către Ucraina.
Elitele politice franceze și britanice nu sunt dispuse să accepte înfrângerea și \"consideră că este necesar să furnizeze Ucrainei o "armă miracol", afirmă SVR într-un comunicat de presă. Raționamentul din spatele acestei intenții este că Ucraina "ar putea spera să obțină condiții mai favorabile pentru a pune capăt războiului dacă dispune de bombe atomice sau măcar de o așa-numită bombă "murdară", adică o bombă convențională cu elemente radioactive adăugate, explică serviciul de spionaj rus.
Detalii despre presupuse planuri și reacții internaționale
Prin urmare, continuă acesta, Franța și Regatul Unit "lucrează activ la modalități de furnizare a acestui tip de arme și elemente purtătoare către Kiev". "Planurile lor implică transferul clandestin al unor componente, echipamente și tehnologii către Ucraina. Bomba nucleară franceză de mici dimensiuni TN-75, care echipează racheta balistică M51.1 cu lansare de pe submarine, este luată în considerare ca o opțiune", mai afirmă SVR.
Conform acestui serviciu, întrucât francezii și britanicii sunt conștienți că o astfel de operațiune reprezintă "o încălcare grosolană a dreptului internațional, în primul rând a Tratatului de Neproliferare, și implică riscul de distrugere a sistemului global de neproliferare, eforturile occidentale urmăresc să facă în așa fel încât echiparea Kievului cu arme nucleare să pară că a fost realizată de ucraineni înșiși". Tot potrivit SVR, Germania ”a refuzat prudent să ia parte la această aventură periculoasă”.
Poziția Kremlinului și avertismentele privind neproliferarea
"Fără nicio îndoială, această informație este extrem de importantă (...) din punctul de vedere al amenințării pe care o reprezintă pentru toți încălcarea regimului de neproliferare nucleară, cu atât mai mult în contextul conflictului armat de pe continentul european", a afirmat la conferința sa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
La rândul său, Ministerul rus de Externe a emis o declarație în care avertizează asupra "riscurilor unei confruntări militare directe între puteri nucleare și, implicit, asupra consecințelor teribile care ar decurge din aceasta".
Regatul Unit nu a comentat deocamdată mesajul transmis de SVR despre pregătirea unui transfer de arme nucleare către Ucraina, în timp ce ambasada Franței la Moscova l-a descris drept o "minciună sfruntată", scrie Agerpres.
Contextul istoric și doctrina nucleară
Ucraina a moștenit de la fosta Uniune Sovietică arme nucleare, dar în urma semnării Memorandumului de la Budapesta, în anul 1994, a renunțat la acestea în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA, Regatului Unit și Rusiei.
Rusia și-a revizuit în anul 2024 doctrina nucleară, în sensul în care a scăzut pragul utilizării armelor nucleare astfel încât să considere orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, un atac comun al acestora.
Astfel, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenționale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o țară care nu deține arme nucleare, dar care este susținută de puteri nucleare.
