Posibilitatea ca prețul petrolului să atingă pragul psihologic de 200 de dolari pe baril a devenit recent un subiect de analiză intensă în cadrul Administrației Trump, pe măsură ce tensiunile din Orientul Mijlociu reconfigurează așteptările economice globale. Conform unor surse citate de Bloomberg, oficialii americani evaluează impactul unui eventual salt abrupt al prețurilor, declanșat de scenarii extreme în conflictul cu Iranul. Deși Casa Albă, prin vocea purtătorului de cuvânt Kush Desai, a precizat că aceste simulări sunt proceduri standard de testare a rezilienței în perioade de incertitudine și nu reprezintă prognoze oficiale, simpla existență a acestor analize subliniază fragilitatea actuală a pieței energiei.
Discuțiile interne de la Washington scot la iveală o anumită tensiune între prudența consilierilor economici și optimismul președintelui. În timp ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și-a exprimat anterior îngrijorarea cu privire la volatilitatea prețurilor și la riscul ca un conflict prelungit să încetinească ritmul de creștere economică, el și-a reafirmat ulterior încrederea în stabilitatea pe termen lung a economiei americane. De altfel, administrația pare să nu considere probabil atingerea nivelului de 200 de dolari pe termen scurt, în ciuda avertismentelor repetate venite din partea experților Trezoreriei privind riscurile operațiunii „Epic Fury”.
Economiștii avertizează însă că un baril la 200 de dolari ar avea consecințe devastatoare asupra economiei mondiale, un nivel similar fiind atins, ajustat la inflație, doar în preajma crizei financiare din 2008. Potrivit Bloomberg Economics, chiar și menținerea prețului la 170 de dolari pentru câteva luni ar fi suficientă pentru a alimenta inflația în Statele Unite și Europa, frânând sever motoarele economice. Cu toate acestea, Donald Trump a sugerat că nu este alarmat de fluctuațiile de preț, avansând ideea că acestea ar putea aduce beneficii strategice Statelor Unite și că prețurile vor scădea rapid odată ce conflictul se va încheia.
Realitatea din teren confirmă însă deja primele semne de presiune. Perturbările din Strâmtoarea Ormuz, punct vital prin care tranzitează o cincime din exporturile globale de hidrocarburi, au dus deja la o creștere de 30% a prețului benzinei în SUA, anulând succesele economice raportate anterior de administrație. În Europa, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra riscurilor inflaționiste crescute, sugerând că băncile centrale din Frankfurt, Londra și Japonia ar putea fi obligate să majoreze din nou dobânzile.
Nici marii producători nu sunt imuni la incertitudine. Reprezentanți ai industriei petroliere din Arabia Saudită estimează că, dacă problemele de aprovizionare persistă până la finalul lunii aprilie, barilul ar putea depăși pragul de 180 de dolari. Deși un astfel de preț ar aduce venituri uriașe regatului, dependența sa structurală de petrol generează temeri pe termen lung. În ciuda acestor prognoze sumbre, piețele financiare au oferit miercuri o scurtă gură de oxigen; pe fondul speranțelor privind un posibil armistițiu, contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate au scăzut cu aproape 4%, stabilizându-se în jurul valorii de 88,86 dolari pe baril.
