Creşterea temperaturilor medii şi a perioadelor de vară face ca speciile de păianjen arctice să îşi schimbe obiceiurile, potrivit descopera.ro.
O consecinţă neaşteptată a încălzirii climatice este cea a canibalismului la păianjenul lup, păros, din Arctica. Nu se știe dacă această modificare în dietă apare și la alte specii de păianjen-lup din alte zone de pe glob. Majoritatea speciilor de paianjeni-lup care trăiesc în toate zonele globului și pot fi observate cel mai des în lunile de primăvară și vară, unele fiind observate în toate lunile anului. Au corpul mic cu lungimea de 0,4-4 cm până la peste 1,3-1,5 cm, in nuante galbui, maronii, gri, cenusii cu numeroase pete si dungi de marimi diferite. Femelele au de obicei dimensiuni mai mari, masculii sunt de obicei mai mici. Toți păianjenii-lup vânează noaptea, au acuitatea vizuala foarte buna. In perioada de reproducere, femelele isi depun ouale intr-un saculet fixat de corpul lor sau il ascund in panza tesuta de ele. Dupa eclozarea oualor, puii sunt cărați de mama-păianjen pe spatele ei.
Oamenii de știință susțin că încălzirea climei, creşterea temperaturilor medii, extinderea perioadelor de vară au ca efecte creşterea în mărime şi o reproducere mai acerbă pentru păianjenii-lup din Arctica. Ceea ce nu va duce însă la creșterea numărului lor. În prezent, numărul acestora îl depășește chiar și pe al lupilor din regiunea arctică.
Studierea populaţiilor de păianjeni din două regiuni de-a lungul unei veri arctice a arătat că femelele capătă dimensiuni din ce în ce mai mari în timp ce numărul puilor scade. Concluzia oamenilor de știință este una neașteptată: canibalismul, notează Science Alert. În sprijinul explicației vin și experimentele din laborator, unde s-a observat că păianjenii au tendinţa de a-şi consuma semenii atunci când sunt prea mulți indivizi într-un anumit mediu.
„Deşi canibalismul nu este probabil cea mai bună alegere dietetică pentru aceşti păianjeni, datele noastre experimentale şi de teren sugerează că, atunci când există o mulţime de păianjeni în jurul lor, aceştia apelează mai frecvent la canibalism”, explică Amanda Koltz, cercetătoare specializată în ecologia schimbărilor globale.
Pe de altă parte, cercetătorii mai spun că intervine și selecția naturală: când o femelă depune un număr mare de ouă din care eclozează pui atunci aceştia vor intra în competiţie pentru supraviețuire - hrană, ca un fel de mecanism de control al populaţiei.
O altă consecință a modificării tipului de hrană la care au ajuns oamenii de știință este că acești păianjeni canibali ar trăi mai puţin faţă de confrații lor care au o dietă diversificată.
În plus, dacă va crește numărul păianjenilor canibali, nu înseamnă automat că va duce la o specie mai adaptată și mai puternică, ci dimpotrivă. Este posibil ca specia păianjenilor-lup din Arctica să dispară în perioada următoare, ceea ce pune în pericol întregul ecosistem.
