isputa a pornit după ce nota inițială, de 9,20 (calculată ca medie între 9,40 și 9,00), a fost redusă la 8,25 în urma contestației (media notelor 8,50 și 8,00), ceea ce a stârnit suspiciuni serioase în rândul familiei.
Erori flagrante și punctaje neacordate: familia cere corectarea notei în instanță
Familia elevului a analizat cu atenție baremul oficial și răspunsurile din lucrare și susține că au fost identificate erori obiective de punctare. Deoarece nu s-a întrunit pragul de 1 punct necesar pentru o reevaluare completă, aceștia au solicitat în instanță corectarea erorilor materiale evidente, adică ajustarea punctajului conform baremului, fără o reevaluare subiectivă.
Reprezentanții familiei au semnalat că au fost depistate greșeli la itemi obiectivi, în special la gramatică, iar nota finală a fost afectată de erori materiale, precum omiterea punctării unor pagini suplimentare sau erori de transcriere în sistemul informatic.
„În total, sunt 90 de puncte (sutimi) care nu au fost acordate, potrivit documentelor depuse la dosar de către Ministerul Educației. Astfel, s-a dovedit că a fost o eroare de 90 de puncte (sutimi) în minus, la subiecte cu itemi cu răspuns obiectiv, pentru care, conform Procedurii de secretizare și securizare, încărcare și colectare, evaluare a lucrărilor scrise și de soluționare a contestațiilor, dacă există diferențe de notare între cei doi profesori evaluatori, aplicația va sesiza acest lucru, iar profesorii evaluatori au obligația de a verifica rezultatul evaluării. Dar, în cazul acestui elev din București, acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus avocatul familiei pentru Adevărul.
Ministerul Educației obligat să prezinte documente detaliate
În fața instanței, Ministerul Educației s-a apărat printr-un Proces Verbal care atesta că lucrarea a fost verificată și că nu au existat erori materiale. Cu toate acestea, judecătorii au dispus ca Ministerul să depună și Borderoul individual de evaluare și notare, defalcat pe itemi, care arată punctajul acordat de fiecare profesor evaluator pentru fiecare cerință în parte, conform baremului.
Din aceste documente a reieșit punctajul acordat eronat, ceea ce a determinat familia să depună plângere penală pentru mai multe infracțiuni grave: fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, abuz în serviciu pentru refuzul de corectare a notei și neglijență în serviciu împotriva profesoarei care a omis să completeze corect punctajul în aplicația informatică.
„Sistemul pedepsește inițiativa corectă a elevilor”
Avocatul a atras atenția asupra efectelor negative pe care le are un astfel de sistem asupra elevilor:
„care decide viitorul academic al zecilor de mii de copii. Sute, poate mii de elevi sunt descurajați să conteste o notă pe care o consideră nedreaptă, de teamă că ar putea pierde și mai mult. Efectul psihologic și juridic al unui sistem care pedepsește inițiativa corectă este devastator pentru copii și pentru încrederea publică, iar dacă erorile flagrante nu sunt recunoscute și corectate, transmitem tinerelor generații că nu contează cât de bine înveți, ci cât de norocos ești. Justiția în educație nu înseamnă doar acces egal la învățătură, ci și tratament corect în evaluare. Dacă o lucrare greșit notată nu poate fi corectată obiectiv, vorbim despre o formă de discriminare instituționalizată. Instanța are, în acest caz, nu doar rolul de arbitru între părți, ci și o responsabilitate față de un principiu fundamental: dreptul la o evaluare corectă.”
Avocatul mai subliniază că erorile au fost generate de un cadru didactic care nu făcea parte din corpul profesorilor evaluatori oficiali și atrage atenția asupra faptului că, deși anul trecut a fost primul în care corectarea s-a făcut digitalizat, Ministerul Educației nu a luat măsuri suplimentare pentru a asigura corectitudinea procesului:
„în loc să își ia măsuri suplimentare de siguranță, Ministerul a permis în continuare unor profesori care nu fac parte din corpul național al profesorilor evaluatori să corecteze lucrări în contestație, ca în cazul de față”.
