”În urma unor negocieri purtate de Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, cu reprezentanţii Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacităţii instituţionale a ANAF de a acţiona, precum si de îmbunătăţire a legislaţiei in vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare şi administrare a contribuabililor”, anunţă Ministerul Finanţelor.
În contextul discuţiilor Ministerului Finanţelor cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul iniţierii negocierilor arăta că deşi am făcut progrese în digitalizarea administraţiei fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ţinta stabilită în PNRR-ul iniţial.
„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm şi credibilitatea noastră în faţa Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, şi care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil — şi care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituţie complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanţă, nu pe vechime. România are nevoie de o adminitraţie fiscală modernă, predictibilă şi transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni - funcţionari care trebuie motivaţi şi contribuabili care merită respectaţi.”, a subliniat ministrul Nazare.
România risca să piardă între 800 de milioane şi 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026
Negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambiţiile să fie unele realiste şi orientate către rezolvarea problemelor şi realizarea ţintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane şi 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.
Înlocuirea obiectivului iniţial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României şansa de a consolida capacitatea instituţională a ANAF şi a Autorităţii Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în acelaşi timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Aceasta reprezintă o garanţie că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilităţii bugetare şi credibilităţii României în relaţia cu partenerii europeni.
Jalonul este unul important, întrucât reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF şi are ca obiectiv creşterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat.
Noua formulare a jalonului se axează pe:
- Reorganizarea instituţională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie şi introducerea unor indicatori de performanţă legaţi de gradul de colectare;
- Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul insolvenţei pentru creşterea capacităţii ANAF de recuperare a creanţelor;
- Modernizarea sistemelor IT şi interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză şi control fiscal;
- Îmbunătăţirea cadrului procedural şi a capacităţii ANAF de a gestiona inspecţiile în domeniul preţurilor de transfer;
- Ajustări legislative menite să sporească eficienţa combaterii evaziunii fiscale;
- Creşterea transparenţei ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât şi a activităţii structurilor ANAF.
”Prin acest acord, România îşi reconfirmă angajamentul ferm pentru modernizarea administraţiei fiscale şi pentru consolidarea sustenabilă a Finanţelor Publice”, mai arată ministerul.
Ce este GAP-ul de TVA
GAP-ul de TVA este o estimare folosită de Comisia Europeană pentru a arată diferența dintre taxa pe valoarea adăugată pe care statul ar trebui să o încaseze și cât încasează cu adevărat.
GAP-ul de TVA, adică diferența dintre TVA-ul teoretic colectabil și încasările efective, include și efectul autoconsumului, deși acesta contribuie doar marginal.
GAP-ul de TVA este raportul dintre TVA necolectat și TVA teoretic colectabil (VTTL). GAP înseamnă „gaură”, adică ce nu se colectează din ce ar trebui colectat. El se calculează ca diferența dintre VTTL și încasările nete din TVA.
La rândul lui, VTTL este calculat ca diferența dintre Ideal VAT Revenue, Policy GAP și GAP-ul generat de autoconsum. Ideal VAT Revenue este calculat pe datele de consum de la INS, aplicând cota standard de TVA (19% sau, mai nou, 21%). Policy GAP este TVA „pierdut” urmare a aplicării cotelor reduse.
Institutul CASE care face anual studiul privind evoluția GAP în statele UE aplică aceeași metodologie pentru toate statele. Deși efectul autoconsumului nu este menționat în mod expres în metodologie, CASE ia în calcul un anumit nivel al autoconsumului pentru statele membre.
