România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA

”În urma unor negocieri purtate de Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF de a acționa, precum si de îmbunătățire a legislației in vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor”, anunță Ministerul Finanțelor.

În contextul discuțiilor Ministerului Finanțelor cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul inițierii negocierilor arăta că deși am făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.

„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o adminitrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni - funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.”, a subliniat ministrul Nazare.

România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026

Negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie unele realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.

Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională a ANAF și a Autorității Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Aceasta reprezintă o garanție că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilității bugetare și credibilității României în relația cu partenerii europeni.

Jalonul este unul important, întrucât reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF și are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat.

Noua formulare a jalonului se axează pe:

• Reorganizarea instituțională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare;

• Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru creșterea capacității ANAF de recuperare a creanțelor;

• Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză și control fiscal;

• Îmbunătățirea cadrului procedural și a capacității ANAF de a gestiona inspecțiile în domeniul prețurilor de transfer;

• Ajustări legislative menite să sporească eficiența combaterii evaziunii fiscale;

• Creșterea transparenței ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât și a activității structurilor ANAF.

”Prin acest acord, România își reconfirmă angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale și pentru consolidarea sustenabilă a Finanțelor Publice”, mai arată ministerul.

Ce este GAP-ul de TVA

 GAP-ul de TVA este o estimare folosită de Comisia Europeană pentru a arată diferența dintre taxa pe valoarea adăugată pe care statul ar trebui să o încaseze și cât încasează cu adevărat.

GAP-ul de TVA, adică diferența dintre TVA-ul teoretic colectabil și încasările efective, include și efectul autoconsumului, deși acesta contribuie doar marginal.

GAP-ul de TVA este raportul dintre TVA necolectat și TVA teoretic colectabil (VTTL). GAP înseamnă „gaură”, adică ce nu se colectează din ce ar trebui colectat. El se calculează ca diferența dintre VTTL și încasările nete din TVA.

La rândul lui, VTTL este calculat ca diferența dintre Ideal VAT Revenue, Policy GAP și GAP-ul generat de autoconsum. Ideal VAT Revenue este calculat pe datele de consum de la INS, aplicând cota standard de TVA (19% sau, mai nou, 21%). Policy GAP este TVA „pierdut” urmare a aplicării cotelor reduse.

Institutul CASE care face anual studiul privind evoluția GAP în statele UE aplică aceeași metodologie pentru toate statele. Deși efectul autoconsumului nu este menționat în mod expres în metodologie, CASE ia în calcul un anumit nivel al autoconsumului pentru statele membre.