Comisia Europeană a reacționat oficial, miercuri seară, în urma noii amânări decise de Curtea Constituțională a României (CCR) privind legea pensiilor speciale. Într-un răspuns transmis pentru Digi24, oficialii europeni au confirmat că analizează în prezent dacă România va mai primi sau nu cele 231 de milioane de euro suspendate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cronologia unui blocaj financiar
Miza acestei dispute financiare își are originea în cererea de plată numărul 3, depusă de București încă din decembrie 2023. Deoarece reforma pensiilor speciale — un jalon critic în acordul cu UE — nu a fost considerată satisfăcătoare, Comisia a activat în mai 2025 procedura de suspendare a plății.
România a primit atunci un răgaz până la 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini criteriile de reformă, însă termenul a expirat fără un rezultat concret, fiind urmat de o nouă solicitare de amânare din partea autorităților române.
CCR și „testul de răbdare” al Comisiei
Executivul european a precizat că a luat act de noile termene stabilite de CCR, subliniind că decizia finală privind banii depinde de modul în care România va soluționa restanțele legislative, în special cele legate de pensiile magistraților.
În prezent, oficialii de la Bruxelles evaluează toate informațiile recente, inclusiv justificările trimise de Guvern pentru a obține o nouă prelungire a termenului. Deși autoritățile române așteaptă un răspuns tranșant, Comisia a păstrat o notă de prudență, refuzând să se pronunțe definitiv până la finalizarea evaluării tehnice.
Ce urmează pentru România?
Concluziile analizei de la Bruxelles vor determina dacă suma de 231 de milioane de euro va fi deblocată sau dacă suspendarea va deveni o pierdere definitivă pentru bugetul național. Totul depinde de capacitatea Bucureștiului de a oferi clarificări juridice solide care să alinieze pensiile de serviciu la principiile contributivității cerute de UE.
