Alegeri locale 2020 Vezi rezultatele parțiale

Infrastructura Armatei, înstrăinată. Ping-pong cu imobilele MApN

Sunday, 10 September 2017, 13:41 Sursă: REALITATEA.NET

Dezafectate şi lăsate în paragină, mai marii din ministerul Apărării s-au preocupat, rând pe rând, să scape de ele. Astfel că, din peste 80.000 de hectare, cât era infrastructura imediat după '90, astăzi au mai rămas doar 2.000 de hectare.

Aparent legal şi în "interes naţional", suprafeţele au fost date în administrarea primăriilor sau a unor instituţii ale statului, care nu s-au grăbit să facă mare lucru cu pomana primită.

Reorganizarea Armatei, după 1990, a adus schimbări majore pentru România. Una dintre cele mai importante a fost reducerea efectivelor în două etape. Din 300.000 de militari, câţi aveam în perioada comunistă, am rămas iniţial cu 140.000, pentru ca astăzi să mai avem 90.000 de soldaţi. Cel puţin, asta e ceea ce ştim neoficial pentru că cifrele nu sunt publice.

S-a dorit o armată eficientă, care să treacă de la apărarea naţională la cea colectivă. Aşa dictează politicile occidentale. Mai în glumă, mai în serios, apărarea României ar putea semăna cu un spectacol prost, dacă luăm în considerare faptul că, în cazul unui conflict armat, România aşteaptă, cu puşca la picior, sprijin din partea Aliaţilor. Asta, în timp ce, toţi militarii noştri ar încăpea pe Arena Naţională.

Nici nu am avea nevoie de mai mulţi pentru că, oricum, nu mai avem unde să-i cazăm. Multe dintre unităţi au devenit inactive pentru că Armata nu a mai avut bani să le întreţină. 86.000 de hectare însuma infrastructura în urmă cu 25 de ani.

Până când Parchetul s-ar putea autosesiza în legătură cu modalitatea de înstrăinare a infrastructurii în exces, Ministerul Apărării a actualizat cifra. Astăzi mai sunt 2.143 de hectare, unde cândva au fost terenuri de instrucţie şi poligoane.

Aceste suprafeţe sunt răspândite în 37 de judeţe. Armata ne oferă, totuşi, o consolare. Mare parte dintre aceste terenuri dezafectate sunt închiriate pentru păşunat şi alte activităţi agricole. Ca pe vremuri.

"Nu zic că d-aia trebuie să ai armată, ca să culeagă porumb. Bine ar fi să fie porumbul cules de combine, militarii să îşi apare patria. Dar era mult mai multă cinste în Ministerul Apărării Naţionale! Nu era dezmăţul ăsta!", spune Jean Panaitescu, fost procuror militar.

Dezmăţ este puţin spus. Dezinteres! Nepăsare! Acestea sunt cuvintele care au acaparat până şi cea mai serioasă instituţie, în care românii au cea mai mare încredere. Asta, tot din cauza celor în care românii au cea mai puţină încredere: politicienii.

"Guvernele care s-au succedat la putere au zis, domnule, ce facem cu această infrastructură? E clar că prin bugetele Apărării nu putem sa asigurăm viabilitatea structurilor, a infrastucturii, ne costă mult şi atunci trebuie făcut ceva cu ele. A început distribuirea în regim de gratuitate a acestor suprafeţe către autorităţile administraţiei centrale şi locale în funcţie de nevoi. Acum e o problemă cu această distribuire în funcţie de nevoi", explică sincron Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării.

"A fost o perioadă în care nu exista număr al monitorului oficial să nu văd o hotărâre de guvern prin care o cazarmă, un teren, un imobil, trecea din proprietatea mapn în proprietatea comunei sau municipiului. Au trecut într-o manieră scandaloasă", arată Jean Panaitescu.

Mai grav este că autorităţile locale nu au făcut mai nimic cu suprafeţele primite de la Armata. Deşi au promis locuinţe, centre sociale, aziluri, grădiniţe şi alte construcţii în folosul comunităţii.

În anul 2010, de pildă, potrivit Ministerului Apărării Naţionale, s-au transferat în patrimoniul primăriilor din ţară, nouă terenuri, foste unităţi militare. Oraşele care au primit astfel de proprietăţi sunt Braşov, Bucureşti, Pantelimon, Cluj-Napoca, Lugoj, Piatra-Neamţ, Brăila şi Iaşi. Potrivit hotărârilor de guvern, autorităţile aveau la dispoziţie trei ani să finalizeze lucrările promise. Doar că proiectele au rămas pe hârtie, iar terenurile au revenit proprietarului iniţial, Ministerul Apărării Naţionale.

În anul 2010, Ministerul Apărării Naţionale a dat în administrarea Primăriei Sectorului 2 o suprafaţă de 10 hectare aici, în oraşul Pantelimon. Este vorba despre această suprafaţă pe care o vedeti aici, în spatele meu.

Primăria Sectorului 2 şi-a luat angajamentul la acea vreme că va construi mai multe locuinţe printr-un program ANL, care program a fost sistat din lipsă de fonduri. Aşa că proiectul a rezultat a fi un eşec. Am venit şi noi aici, după mai mulţi ani, să vedem cum arată această suprafaţă care, teoretic, s-a întors imediat după ce proiectul a eşuat, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Am vrut să vedem dacă în continuare este vorba despre pază militară şi în continuare vorbim despre proprietarul iniţial, Ministerul Apărării Naţionale. Însă... surpriză! Are un nou proprietar acest teren şi vorbim despre Arhiepiscopia Bucureşti!

Foştii proprietari, care au pierdut terenul pentru că nu au dus la îndeplinire proiectul în trei ani, aşa cum prevedea hotărârea de guvern, spun că oricum termenul era prea scurt. În plus, nu au fost bani nici măcar pentru un studiu de fezabilitate.

Locuinţe pentru militari şi civili, mai exact un complex de 13 turnuri ANL, au fost promise, încă de acum şapte ani, şi pe strada Fabrica de Glucoză. Acolo, Primăria Sectorului 2 urma să demareze un proiect pe patru hectare de teren. De două ori. Întâi în 2010 iar apoi în 2015, când Armata le-a pus a doua oară la dispoziţie terenul. Urmează a treia încercare.

Bălării cât casa şi promisiuni doar pe hârtie. Asta s-a ales dintr-un proiect care voia să fie în beneficiul militarilor şi civililor. Vorbim despre aproximativ 1.500 de locuinte care ar fi trebuit să fie construite aici de Primăria Sectorului 2. În urmă cu mai mulţi ani, Ministerul Apărării Naţionale a dat în administrare acest teren pe care îl vedeţi mai jos în imagini chiar Primăriei Sectorului 2, care şi-a luat angajamentul că va realiza aici un ansamblu rezidential, o parcare şi o grădiniţă.

Acest lucru ar fi fost posibil printr-o hotărâre de guvern care s-a şi dat la vremea respectivă, însă între timp au dispărut aproximativ 5.000 de mp din această suprafaţă, cel mai probabil în urma unui litigiu. Astfel că era nevoie să fie dată o nouă hotărâre de guvern, lucru care nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi!

Dacă primăria ar dezvolta terenul în ceea ce priveşte infrastructura, ar obţine avizele, ar obţine aprobările de urbanism şi ar închiria terenul către un dezvoltator, pe dezvoltator îl va costa în jur de 40.000 - 45.000 de euro să construiască un apartament de două camere, urmând ca valoarea lui de piaţă să fie în jur de 70.000 de euro.

Dar până la un câştig real este cale lungă. Lucrurile se împotmolesc fie la primărie, fie la Armată. Aşa că rămâne un continuu ping-pong cu terenurile statului. Sigur, doar dacă nu este vorba despre un interes personal, care primează celui naţional. Atunci, lucrurile par a fi clare ca lumina zilei.

Cum au ajuns unele terenuri deţinute cândva de Ministerul Apărării în proprietatea unor privaţi care au dezvoltat, peste noapte, adevărate afaceri în locurile unde altădată zburau avioane sau se trăgea cu arma, aflaţi într-un nou episod marca Realitatea TV.

 

Reporter: Andreea Dăscălescu Imagine:M.Mic,V.Grăjdeanu,D.Stoian,N.Cernat,M.Angiu Montaj: Sorin Niculae


Citeste totul despre:


Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL