Șantierul Naval Mangalia-2 Mai, un activ de o importanță critică nu doar pentru România, ci și pentru echilibrul defensiv al NATO la Marea Neagră, se află într-un punct de cotitură istoric. Într-o intervenție recentă la DC News, ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit un diagnostic dur situației actuale: cel mai mare șantier din Uniunea Europeană cu ieșire la Marea Neagră a ajuns în procedura de faliment după ce statul român „și-a autosabotat” propriul activ de-a lungul istoriei recente. Discrepanța financiară este una alarmantă, valoarea de inventar de 87 de milioane de euro fiind umbrită de datorii disputate care se ridică la 180 de milioane.
Un plan de salvare prin comenzi de stat
În fața riscului ca acest gigant industrial să fie pierdut definitiv, Ministerul Apărării propune o soluție bazată pe infuzia de capital prin comenzi strategice. Ministrul Miruță a explicat că singura metodă de a face șantierul din nou atractiv și viabil este „lipirea” unor comenzi militare de mare anvergură de structura sa actuală. Mai exact, prin programul SAFE, a fost generată o propunere pentru construcția a două nave de patrulare și a două nave vedete de intervenție, o investiție estimată la aproximativ 770 de milioane de euro. Statul român intenționează să își exercite dreptul de a condiționa aceste fonduri de execuția lucrărilor în incinta proprie, refuzând ideea ca banii să fie externalizați.
Modernizarea infrastructurii: investiții pentru a putea produce
O problemă majoră identificată este însă stadiul tehnologic actual al șantierului. Radu Miruță a recunoscut că, în acest moment, unitatea din Mangalia nu are capacitatea tehnică necesară pentru a produce integral aceste nave moderne. Din acest motiv, strategia de salvare include și o componentă de investiții directe în echipamente. Ministerul se află în fața unei alegeri strategice: fie construiește doar părți din nave fără a reforma structural locul, fie investește pentru a „curăța sângele bolnav” al șantierului și a-l pune pe picioare pentru o nouă generație.
Miza strategică la granița cu Federația Rusă
Dincolo de aspectele economice, miza este una profund geopolitică. Poziționarea șantierului în proximitatea Federației Ruse, într-un context în care Marea Neagră este considerată o zonă de risc major, transformă revitalizarea acestuia într-o prioritate de siguranță națională. Deși Ministerul Apărării nu poate prelua complet povara financiară a întregului șantier, oficialul român speră că aceste prime comenzi vor oferi „oxigenul” necesar pentru ca obiectivul să înceapă să respire din nou, asigurând astfel păstrarea unei capacități de producție esențiale într-o regiune tot mai tensionată.
