Grecia și Turcia se află din nou pe poziții opuse, după ce Atena a anunțat intenția de a continua extinderea apelor sale teritoriale, inclusiv în Marea Egee, un demers care riscă să reactiveze una dintre cele mai sensibile dispute din regiune.
Planurile Atenei și reacția Ankarei
Ministrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis, a declarat vineri că Grecia are în vedere extinderea apelor teritoriale, fără a exclude Marea Egee, în pofida amenințării de lungă durată formulate de Turcia, care a avertizat în repetate rânduri că un asemenea pas ar putea constitui motiv de război. Informația a fost relatată de Reuters, într-un context marcat de fragilitatea relațiilor dintre cele două state.
Rivalitate istorică în cadrul NATO
Deși sunt aliate în NATO, Grecia și Turcia au o istorie îndelungată de tensiuni și dispute. În ultimii ani, relațiile dintre cele două țări au cunoscut o relativă detensionare, însă dezacordurile persistă, în special în ceea ce privește delimitarea platformei continentale din Marea Egee. Zona este considerată strategică nu doar din punct de vedere energetic, ci și în ceea ce privește survolurile și controlul spațiului aerian.
Extinderi deja realizate în alte regiuni maritime
Atena a făcut deja pași concreți în direcția extinderii apelor teritoriale în alte zone. Grecia a extins limita apelor sale în Marea Ionică de la șase la 12 mile marine, în baza unor acorduri încheiate cu Italia. De asemenea, a fost semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul în estul Mediteranei. În schimb, Marea Egee a fost până acum evitată în acest proces, din cauza opoziției ferme exprimate de Ankara.
Amenințarea din 1995, încă valabilă
Disputa are rădăcini vechi. În anul 1995, parlamentul Turciei a adoptat o rezoluție prin care a declarat „casus belli”, adică motiv de război, o eventuală extindere unilaterală de către Grecia a apelor teritoriale din Marea Egee dincolo de limita de șase mile marine. Poziția Ankarei este considerată de Atena o încălcare a dreptului maritim internațional.
Rusia atacă decizia NATO privind trimiterea de trupe în Groenlanda, denunțând o „retorică agresivă”:
Declarațiile ministrului grec de Externe
Răspunzând vineri unor întrebări adresate în parlamentul elen, Giorgos Gerapetritis a indicat că extinderea apelor teritoriale este un scenariu luat în calcul. „Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde la șase mile marine”, a spus Gerapetritis. „Aşa cum a existat un acord cu Egiptul, aşa cum a existat un acord cu Italia, va exista şi o (nouă) extindere a apelor teritoriale”, a adăugat acesta, fără a preciza ce zone maritime ar putea fi vizate.
Lipsa unei reacții oficiale imediate din partea Turciei
Ministerul de Externe al Turciei nu a fost disponibil imediat pentru a comenta declarațiile oficialului grec, menționează Reuters, într-un moment în care subiectul revine în centrul atenției diplomatice regionale.
Parcuri marine și noi controverse
În luna iulie, Grecia a făcut un nou pas care a amplificat nemulțumirile Ankarei, prezentând granițele a două parcuri marine planificate în Marea Ionică și Marea Egee. Potrivit hărților făcute publice de autoritățile elene, parcul din Marea Egee ar urma să acopere o suprafață de 9.500 de kilometri pătrați și să se extindă inițial în jurul insulelor sudice Ciclade, situate mai la sud de Turcia. Anunțul a generat obiecții din partea autorităților turce.
Linia roșie trasată de Atena în dialogul cu Ankara
Poziția oficială a Greciei rămâne una clar delimitată. Autoritățile de la Atena afirmă că singurul subiect pe care sunt dispuse să îl discute cu Turcia este delimitarea zonelor maritime, incluzând platforma continentală și zona economică exclusivă, fără a accepta negocieri pe alte teme conexe.
