Una din cele mai controversate decizii ale guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9 – document care a trecut neobservat în scandalul Ordonanțelor pe Justiție. Potrivit documentului, sunt suspendate pentru un an prevederi din Legea Finanțelor publice.
Efectele suspendării acestor articole: autoritățile – centrale și locale, pot angaja credite fără plafonul maxim la care le constrânge Legea pentru prudență și pot schimba destinația banilor.
"As vrea sa vorbesc de OUG 9 din 2017. Are cam același efect ca OUG 13, doar că pentru Codul Fiscal. Ordonanța asta nu a fost abrogată. Își produce efectele. Suspendă articole din legea finanțelor publice, cele cu responsabilități penale. Banii pot fi redistribuiți pe criterii politice fără a fi nimeni tras la răspundere", a declarat deputatul PNL, Florin Cîțu.
Abrogând duminică ordonanța de modificare a Codului penal, dar, atenție, numai la presiunea publică, guvernul Grindeanu îndreaptă, teoretic, o măsură premeditată de facilitare a abuzurilor.
Alte două ordonanțe la fel de riscante își produc însă efectul, fără ca președintele, opoziția parlamentară sau publicul să protesteze- e vorba de: OUG 9/2017 care, printre altele, suspendă până pe 1 ianuarie 2018 o serie de articole din Legea finanțelor publice și de OUG prin care guvernul alocă 30 de miliarde de lei ( 6,6 miliarde de euro), sub formă de credite angajament, Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL).
Guvernul Grindeanu ia, în premieră pentru un guvern, decizia de a suspenda vreme de aproape un an câteva articole din Legea finanțelor publice.
Articolele suspendate, potrivit CursdeGuvernare.ro:
Art.4 (1) Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.
Efectele:
A. Guvernul suspendă în 2017 limita maximă de cheltuieli
Permite utilizarea creditelor în alte scopuri decât cel aprobat, fără răspunderea celui vinovat
B. Art.26 Legile bugetare cuprind:
lit.b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structura funcţională şi economică a acestora;
Cu alte cuvinte, se pot angaja credite și fără autorizările conținute de legi specifice.
C. Art. 28 Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza:
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de detalierea cheltuielilor pentru ca Guvernul să aprobe proiectul de buget
Poziția Oficială a MFP: Două amendamente la Legea bugetului rezolvă situația. "Ordonatorii de credite sunt răspunzători în fața legii pentru cheltuirea banului public"
Într-un comunicat emis duminică seară, Ministerul Finanțelor precizează că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2017 respectă întocmai exigențele din Legea finanțelor publice și Legea anuală a bugetului și suspendă doar obligația de evidențiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale.
"Pentru asigurarea derulării în bune condiții a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investiții în infrastructură, comisiile reunite au adoptat următorul amendament:
"Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepția acțiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament".
De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare și pentru eliminarea oricărei posibilități de interpretare, comisiile reunite au adoptat următorul amendament, care precizează în mod expres că se menține răspunderea în fața legii pentru cheltuirea banului public:
"În anul 2017 prevederile alineatelor (1), (2), (3) și (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică de către toate instituțiile și autoritățile publice".
În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au susținut amendarea proiectului Legii bugetului de stat cu cele două amendamente.
Un program gândit să fie derulat pe ușa din dos
Potrivit proiectului de buget, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAP) are prevăzuți până în 2020, pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală, o sumă de 31 miliarde lei, credite bugetare și credite de angajament. Creditele bugetare sunt plăți ce pot fi făcute în anul curent, în timp ce creditele de angajament sunt plăți ce se stabilesc pentru anii ce vin.
Excepțiile și derogările sunt periculoase și prin prisma modului în care a fost gândit PNDL încă de la bun început. Programul a demarat în 2013 an în care Liviu Dragnea deținea funcțiile de vicepremier și de ministru al Dezvoltării Locale. OUG 98 din 2013 care stă la baza PNDL a stabilit că finanțările se aprobă prin ordin de ministru.
”În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice întocmește și aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, repartizarea sumelor pentru Program pe județe, pe fiecare subprogram și domenii specifice”, se arată în normele metodologice ale PNDL, aprobate prin Ordinul 1851 din 2013.
Sigur, erau prevăzute și criterii de alocare a banilor pe unități administrativ teritoriale într-o anexă la Ordinul menționat. Renunțarea însă la obligativitatea publicării sumelor alocate și a programelor aferente prin Hotărâre de Guvern a fost o lovitură dată transparenței. În timp ce o Hotărâre se publică în Monitorul Oficial, Ordinul de ministru, nu. Chiar și fără noile prevederi, situația PNDL a fost criticată în anii trecuți de către ONG ce și-au propus asigurarea transparenței publice la cheltuirea fondurilor bugetare.
