Acuzații de șantaj înainte de semnarea contractelor pentru SAFE. Gigantul german care umflă prețul pe ultima sută de metri. Ce se va întâmpla cu banii -VIDEO

În timp ce negocierea contractelor din programul SAFE era în plină desfășurare la nivelul Cancelariei prim-ministrului, producătorii de armament de la Rheinmetall s-au răzgândit și au cerut majorarea prețurilor cu o treime. Pentru că statul român nu a fost de acord cu solicitarea gigantului german, aceștia au anunțat că vor produce mai puțin în România față de cum au stabilit inițial. În urma deciziei, ministrul Apărării, Radu Miruță, acuză presiuni și șantaj.

Radu Miruță: Contractele se semnează cu pixul, nu cu presiuni

”În această perioadă, colegi mei de la Direcția Generală de Armament primesc documente, se verifică eligibilitatea proiectelor prin comparație cu cerințele care au fost aprobate de Parlament și trece, merge mai departe, ce nu trece, conform legii, neeligibil”, a declarat Radu Miruță.

Șeful de la Apărare a subliniat că ”această preocupare a unora de a pune presiune pe Ministerul Apărării că pierd banii din SAFE dacă nu semnează, crescând prețul artificial, nu va funcționa. Se semnează cu pixul în mâna dreaptă, nu mâinile la spate, forțați de a semna contracte”.

Situația ar fi ajuns și pe masa Consiliului Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan. Potrivit defapt.ro, nici Guvernul, nici CSAT, nu vor accepta cererea Rheinmetall.

Directorul Rheinmetall, Armin Papperger, a fost primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan și de cancelarul Mihai Jurcă pe 12 noiembrie 2025. În conturile gigantului german ar fi ajuns 5,6 miliarde de euro din totalul împrumutului făcut de România pentru înzestrarea Armatei, 2,6 miliarde de euro fiind pentru blindate, nave și alte echipamente militare.

Culmea, prezent la discuții a fost și Radu Miruță, care evită acum să spună cine a negociat prețul astronomic. Ba mai mult, acesta a spus că nici măcar nu îi cunoaște pe toți cei care se afla la masă la întâlnirea cu reprezentanții companiei Rheinmetall.

Reporter: Cine a stabilit prețul?

Radu Miruță: Companiile respective.

Reporter: Și dumneavoastră ați spus da?

Radu Miruță: Nu, după cum vedeți!

Reporter: Deci, dumneavoastră ați negociat!

Radu Miruță: Dumneavoastră vă referiți la mine sau la echipa de acolo?

Reporter: Toți cei care sunteți la masă.

Radu Miruță: Nu, un preț este înțelegerea între două părți. O parte este compania care produce, o parte este Guvernul României.

Culmea, deși știa de scandalul cu acuzații de șantaj care ar fi început încă din luna aprilie, liderul USR, Dominic Fritz, lăuda colaborarea dintre România și reprezentanții Rheinmetall.

„Echipa de negociere s-a mișcat foarte bine și suntem aproape de finish, vorbim despre peste 16 miliarde de euro pentru apărarea României și a Europei. SAFE este un program de patriotism”, spunea Fritz, pe pagina lui de socializare.

Coincidență sau nu, Dominic Fritz este cetățean german, iar de aici până la speculații cum că el ar fi insistat pentru ca Rheinmetall beneficiar al programului SAFE a fost doar un pas.

De altfel, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen în luna februarie a acestui an. Cei doi au anunțat ulterior că au discutat despre reforme, bugetul României și investiții.

„Suntem deciși să folosim eficient fondurile UE pentru a relansa creșterea economică”, spunea atunci Bolojan.

În paralel, marii producători acuză statul român că a preferat companii scumpe în loc să dezvolte fabrici deja existente în țara noastră.

De exemplu, sud-coreenii care vor produce în Dâmboviţa aruncătoare de obuze, spun că acolo ar fi putut fabrica şi alte echipamente militare. De asemenea, acuzații sunt lansate și de un gigant belgian.

„Am pus pe masa României o localizare a producției de cel puțin 90% la toate armele. Nu am mai primit informații din toamna anului 2025, deși este clar că alte companii au continuat comunicarea”, a transmis Julien Compere, CEO-ul companiei FN Herstal.

Compania germană de armament, acuzată că a dat mită

Potrivit presei internaționale, Rheinmetall a fost implicată într-o serie lungă de scandaluri de corupție în India, Grecia sau Africa de Sud în ultimii 15 ani. Un exemplu ar fi în 2013, când procurorii greci au deschis un dosar de corupție, după ce compania germană ar fi mituit mai mulți oficiali greci pentru a obține contracte de armament.

Deși inițial au negat acuzațiile, în cele din urmă și-au asumat vina și au plătit o amendă de peste 37 de milioane de euro, spun jurnaliștii de la Atena.

În același timp, vicepremierul Oana Gheorghiu este implicată într-un scandal de proporții, cu acuzații de trafic de influență în favoarea unei companii, culmea, tot germane, care ar fi donat în trecut sume uriașe pentru ONG-ul înființat de aceasta. În luna februarie, Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care întreba diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de colosul german.

Într-un răspuns pentru Realitatea PLUS, Oana Gheorghiu a transmis că acuzațiile sunt „false”.

După ce situația a ieșit la iveală, fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României a rupt tăcerea și acuză presiuni din partea Oanei Gheorghiu și ministrului USR al Economiei, Irineu Darău, pentru contracte cu nemții.

„Presiunea a început când am primit adresă, undeva în prima săptămână a lunii ianuarie. Eu mă văd cu domnul ministru la începutul anului, în data de 12 ianuarie, și atunci primesc personal, ca urmare a primei noastre întâlniri de lucru.

Consilierul său îmi spune să acord maximă atenție adresei. Întrebarea mea a fost: ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz? după care apar tot felul de mesaje despre Schwarz: „V-ați mai gândit?”. Comunicări verbale, telefonice sau pe Whatsapp și când ne intersectam în alte întâlniri. Simt că a fost o presiune care poate fi echivalată cu trafic de influență”, a povestit Dragoș Vlad pentru Gândul.

Cum o protejează Ilie Bolojan pe Oana Gheorghiu în scandal

În schimb, premierul interimar Ilie Bolojan face scut în jurul Oanei Gheorghiu.

“Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral întâlnindu-se cu o companie foarte importantă şi comunicând cu cei care puteau fi interesaţi de aspecte care puteau fi luate în discuţie pentru o posibilă colaborare”, a transmis Ilie Bolojan.

Și acum ne întrebăm ce se întâmplă cu cele 5,6 miliarde de euro, valoarea cumulată a contractelor pentru Rheinmetall, în cazul în care nu se vor semna contractele până la data de 31 mai 2026. Potrivit jurnaliștilor, mai multe surse din cadrul MApN și Guvernul României ar fi spus că există mai multe variante pentru a nu se pierde banii. O soluție ar fi ca Executivul să solicite Comisiei Europene să folosească banii rămași pentru achiziții comune cu alte state europene. Contractele aferente achizițiilor comune finanțate prin SAFE se pot semna până la finalul acestui an.